بیمارانی که مشکل تنفسی دارند، هنگام وارونگی هوا به هیچ عنوان از منزل خارج نشوند

3 ore 31 minuti ago
باشگاه خبرنگاران جوان نوشت: شکرالله سلمان زاده با توجه به هشدارهای سازمان هواشناسی در خصوص وارونگی هوا، توضیحاتی را ارائه داد و از بیماران دارای مشکل تنفسی خواست به هیچ وجه از منزل خارج نشوند.

Ce caută vulpile în București? “Oamenii le dau de mâncare, fac poze cu ele, până când devin o problemă și vor să le omoare”

4 ore 27 minuti ago

În urmă cu câteva zile, mai multe vulpi au fost filmate trecând prin intersecții mari din București. Deși în orașe mari din Marea Britanie vulpile sunt o prezență constantă, în Capitală nu sunt totuși o obișnuință. De unde vin vulpile în București și ce spune asta despre felul în care se dezvoltă orașul? Libertatea a discutat cu medicul veterinar Ovidiu Roșu, de la Fundația Visul Luanei, despre prezența animalelor sălbatice în orașe.


Pe măsură ce se construiesc tot mai multe case și ansambluri rezidențiale la periferia Bucureștiului, zonele sălbatice încep să dispară, iar animalele sălbatice, ale căror habitate au fost afectate, sunt nevoie să caute soluții de supraviețuire. Așa ajung și vulpile în oraș, în căutarea hranei. Doar anul acesta, Fundația Visul Luanei a salvat 30-40 de vulpi. “Ne sună oamenii, scapă-mă de vulpe că, dacă nu, o otrăvesc, o omor, o împușc”.Odată relocate, șansele de supraviețuire ale vulpilor se înjumătățesc. 

În ultimele luni, au apărut tot mai multe știri despre vulpi sălbatice care sunt văzute în diferite cartiere din București. 


22 octombrie 2020: Vulpe filmată traversând pe “zebră” și pe culoarea verde a semaforului, în Capitală.


24 octombrie 2020: Încă o vulpe a fost filmată pe străzile din Capitală. Oficial ASPA: “Ar putea să fie o problemă”.


Care e contextul din spatele acestor titluri? Libertatea a discutat despre vulpile din București cu medicul veterinar Ovidiu Roșu de la Fundația Visul Luanei. Fundația administrează un centru de salvare și reabilitare a animalelor sălbatice. Chiar în timpul interviului, cineva l-a contactat în legătură cu un pui de căprioară accidentat.


“Bucureștiul se tot mărește, zona sălbatică începe să dispară”

- Putem vorbi de o prezență tot mai mare a vulpilor în București?  - În principal, vulpile au fost întotdeauna prezente. Pe măsură ce a scăzut numărul câinilor, prezența lor a început să fie percepută mai des, pentru că nu se mai ascund atât de mult ca înainte. Câinii le țineau cumva la distanță. Vulpile sunt animale de 7 kile și ușor de speriat. Au început să fie un pic mai impertinente și din cauza faptului că, din păcate, oamenii le hrănesc și în felul ăsta le încurajează să se apropie de zonele urbane.


<strong>Un alt aspect e faptul că Bucureștiul se tot mărește. Pădurea Băneasa a fost fragmentată, în toate zonele astea limitrofe au început să apară case, iar habitatul lor sălbatic începe să dispară. </strong><br>


Ele sunt animale inteligente. Dacă li se oferă șansa să supraviețuiască într-un mediu în care nu trebuie să vâneze, o să-l prefere, decât să umble prin pădure și să alerge după hrană. Le e foarte ușor să mănânce ce găsesc prin gunoaie. În Londra, e una dintre cele mai frecvente specii de animale în mijlocul orașelor.


- Ați spus că le-a fost afectat habitatul prin construirea de locuințe la periferia Bucureștiului. Ce alte animale au mai avut de suferit din cauza asta? - Există două direcții. Animalele care au supraviețuit și s-au adaptat noii urbanizări și animalele care n-au reușit să supraviețuiască în zonele limitrofe și au dispărut, cum sunt pârșii sau specii de păsări răpitoare. 


Alte specii au reușit să se adapteze. Bucureștiul e plin de vânturei, un fel de șoimi, mai sunt foarte multe cucuvele, foarte mulți lilieci. Unele specii de șerpi sunt mai delicate și nu pot să supraviețuiască în mediile urbane, altele reușesc, cum sunt șarpele de casă, șarpele de apă.


Se construiește foarte mult, se defrișează. Și agricultura contribuie foarte mult la scăderea numărului animalelor și a biodiversității. 

Ovidiu Roșu, medic veterinar:

- O știre de anul trecut din noiembrie menționează că ați salvat o vulpe și ați dus-o la Centrul de Salvare și Reabilitare a Animalelor Sălbatice. Ce s-a întâmplat cu ea de atunci?- Noi suntem un centru de salvare și reabilitate a animalelor sălbatice. De la începutul anului avem undeva la 2.500 de animale cu care am interacționat, toate speciile, și păsări, și mamifere, și reptile. Vulpi am avut vreo 30, 40. De la pui pe care a trebuit să-i îngrijim până la animale adulte care au ajuns la noi, de exemplu, călcate de mașină. Le-am operat, am încercat să le găsim un habitat bun, să fie eliberate. Colaborăm cu Pădurea Comana, am eliberat vreo 9 vulpi acolo.


Jumătate din vulpile relocate mor

- E greu să fie integrate în habitatul respectiv după ce sunt salvate?- E foarte greu. Vulpile, dacă se învață cu prezența umană și cum să facă rost de mâncare într-un loc, odată mutate în altă parte, cam 50% din ele nu supraviețuiesc, pentru că nu reușesc să își găsească hrană.


De aceea, de fiecare dată când oamenii ne spun că au vulpi prin curte, le recomandăm să găsească soluții, ca să rămână vulpea în zona respectivă. Dacă ai o gospodărie cu găini, pe care le ții prin curte și le atacă vulpea, încearcă să investești într-o infrastructură corespunzătoare, să îți protejezi tu animalele de atacul lor. Nu e nimic extraordinar să pui un gard, că vulpile nu sunt niște monștri.


La fel, sunt oameni care le încurajează, le hrănesc, dar nu le ajută cu nimic, pentru că ele au nevoie să învețe să vâneze. Sunt și necrofage, dar mai și vânează din când în când. Și, fiind prădători, sunt animale pozitive pentru ecosistem, scapă de tot felul de animale mici, bolnave și ajută ecosistemul să se echilibreze cumva.


<strong>În România, de exemplu, vulpea este singura specie de mamifere liberă la vânătoare totală (</strong><a href="http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/231284"><strong>cotele de recoltă</strong></a><strong> aprobate pe vulpi în perioada de vânătoare 2020-2021 depășesc 50.000 de vulpi - n.r.). Eu nu știu cum fac dumnealor calculele, dar e considerată un animal care trebuie ținut sub control.</strong><br>


“Scapă-mă de vulpe că, dacă nu, o omor”

- Care sunt situațiile cele mai frecvente pentru care vă caută oamenii la centru?- Pentru vulpi accidentate sau cu motivul: “scapă-mă de vulpe că, dacă nu, o otrăvesc, o omor, o împușc”. Încercăm să le explicăm oamenilor,stați un pic, nu vă hazardați, că găsim și soluții”, dar trebuie să intervenim. 


Lumea le vede simpatice, le dă de mâncare, face poze cu ele. Iar când vulpile asociază prezența umană cu un factor pozitiv, le va încuraja să repete apropierea asta. Până când devin o problemă și vor să scape de ele.  


În mod normal, când faci o eliberare de animale, trebuie să fie un slow release (eliberare lentă, n.r.). Să se întoarcă în zona de eliberare și să îi mai dea hrană, până când se adaptează mediului respectiv. Ea trebuie să își găsească hrană, un cuib.


Am avut o vulpe în care am investit foarte mult, avea fracturi, a trebuit să o operăm la două membre, am stat câteva luni și după ce a fost eliberată, la încă o lună și ceva, am găsit-o împrăștiată pe drum. A fost groaznic.


Doar patru centre de reabilitare a animalelor sălbatice în toată țara

- Ce alte animale mai aveți la Centrul de Salvare și Reabilitare a Animalelor Sălbatice?- Acum suntem și noi în reconstrucție. De obicei, pe timp de vară, aveam câte 150 în centru. Avem ceva păsărele, niște șoimi, o barză, niște pescăruși, niște reptile, porumbei, guguștiuci, tocmai am eliberat niște veverițe. 


Din păcate, suntem puține centre de reabilitare în toată țara. Sunt vreo 4: în Focșani, Târgu Mureș și Harghita. Mai sunt cabinete, medici care tratează, dar nu specializați doar pe animale sălbatice. 


Avem și vreo nouă căprioare. Tocmai făcusem acum o postare despre căprioare. Le ținem din primăvară, au fost luate de oameni. 


Fotografie de pe pagina de Facebook: Fundația Visul Luanei
“E foarte important ca animalele sălbatice să fie lăsate în pace”

- Cum ajung căprioarele la oameni?- Dacă mama puiului vede un prădător, un pericol, se îndepărtează. Puiul nu poate să alerge ca maică-sa. Așa că se ascunde în iarbă. Mama încearcă să îndepărteze pericolul. Problema e că foarte mulți oameni, când se duc cu câinele la plimbare în pădure, întâlnesc câte-un pui de căprioară. Cred că este orfan. Îl iau, încep să îl hrănească, să-l biberoneze și după aceea nu știu ce să mai facă. Și nu mai poți să îl duci lui maică-sa, dacă l-ai luat de mai mult de 24-48 de ore, că nu-l mai recunoaște, nu mai intră în lactație, s-ar putea să plece căprioara în altă parte. E foarte important ca animalele astea să fie lăsate în pace.- Deci, ajutorul oamenilor în astfel de situații s-ar putea să dăuneze, de fapt?- Da. Bine, dacă e un animal cu probleme medicale, atunci trebuie să îl ajutăm cumva. Dacă e doar un animal sănătos, neapatic, vigilent, înseamnă că mama lui trebuie să fie în apropiere și se va întoarce la el, după ce vom pleca noi. E o întreagă lume a animalelor. 


- Care sunt animalele care se adaptează cel mai greu în noile habitate, odată ce sunt relocate?- Cele care se umanizează, care asociază oamenii cu o chestie pozitivă. E și cazul căprioarelor și al vulpilor. Veverițele, de exemplu, odată ce cresc devin mai agitate, mai agresive. În principal mamiferele sunt delicate. Cu jderii durează o grămadă, dihorii sălbatici, cu ăștia e foarte greu.


- Și pericolul, odată ce se umanizează, care e?- Că nu se mai descurcă în sălbăticie, că se apropie de oameni și cine știe peste ce om dau și le lovește cu o piatră în cap sau sunt împușcate, în cazul vulpilor.


“Îți faci casă lângă pădure și-apoi dai vina pe animale că apar și începi să le omori”

- Ce vă supără cel mai tare în felul în care se dezvoltă interacțiunea dintre om și natură? - Sunt nu știu câte probleme, de la poluare și bătaia de joc pe care o facem cu natura, toate gunoaiele aruncate peste tot, o grămadă de animale au de suferit. Eu înțeleg, societatea se dezvoltă, nu mă aștept ca lumea să nu vrea să-și facă o casă lângă pădure. Dar dacă o faci, ține cont de prezența altor specii.


<strong>La fel cum e cazul cu urșii pe la pădure. Îți pui casă și tomberoane lângă pădure, te aștepți să nu vină ursul să mănânce gunoiul și când apare, vrei să-l împuști, pentru că devine un potențial pericol. </strong><br>


Nu ținem cont și de prezența altor specii, să încercăm să coabităm cu ele, să le respectăm. Nu e foarte greu să te înțelegi cu animalele. Ele nu vor neapărat să aibă de-a face cu tine, dar trebuie să le dai spațiu, nu să începi să le omori. 


Roșu Iulia

Presforma no lidmašīnas spārna. Kā 22 gadus top leģendārie 'XL Pelmeņi'

4 ore 57 minuti ago
Labi atceros, kā pirms gadiem desmit, studiju laikos, pēc nevaldāmām dejām Vecrīgas klubos, gaismai pamalē svīstot, gājām uz ēstuvi "XL Pelmeņi". Bija reizes, kad rinda stiepās uz ielas un vietu pie galdiņiem nebija, tādēļ mielojāmies, sēžot uz bruģa. Arī kopmītņu virtuvē ceptu pelmeņu smarža bija ierasta lieta. Tā nu remdēt nostalģiju dodos uz Kaļķu ielu, kur mani sagaida Vladimirs Barsuks – valdes priekšsēdētājs, direktors, kā arī galvenais pelmeņu testētājs vienā personā, viņš joko. Izrādās, visu septiņu veidu pelmeņi top turpat uz vietas, pagrabiņā zem ēdamzāles! Pačukstēšu priekšā, ka šefpavārs izstāstīja, kā pareizi jāvāra pelmeņi. Vladimirs arī atklāja, ka hidraulika presformai reiz izgatavota no lidmašīnas spārna un ka vistas gaļas pildījumam tiek pievienots muskatrieksts.

Checked

2 minuti 31 secondi ago
SubscribeIscriviti a Feed Atlante - Notizie dal mondo