Romania

Curtea Supremă de la Budapesta l-a condamnat marți la cinci ani de închisoare pe Bela Kovacs, un fost europarlamentar ungar de extremă-dreapta, pentru pentru spionaj în favoarea Moscovei, unde locuieşte acum, informează agenția France Presse, citată de news.ro.

„Instanţa l-a declarat pe inculpat vinovat (…) de spionaj împotriva instituţiilor Uniunii Europene”, scrie în hotărârea pronunțată de instanță.

Bela Kovacs este acuzat că a lucrat „pentru interesele Rusiei şi (pentru) a slăbi politica UE” între 2012 şi 2014, potrivit rechizitoriului citat de presă. El ar fi lucrat şi pentru serviciile de informaţii militare ruse.

De altfel, el a fost supranumit de presa locală „KGBela” din cauza presupuselor sale legături cu serviciile secrete ruse. Kovacs neagă acuzațiile și spune însă că este „victima unor atacuri politice” orchestrate de premierul ungar Viktor Orban.

Curtea Supremă de la Budapesta a mentinut condamnarea pentru „evaziune fiscală” şi „documente false care au ca dus la prejudiciu financiar”. Kovacs este acuzat că ar fi semnat contracte de stagiu „fictive” în detrimentul financiar al Parlamentului European.

Acest fost membru al partidului naţionalist Jobbik, acum în vârstă de 62 de ani, şi-a părăsit formațiunea la scurt timp după dezvăluiri. A fost membru al Parlamentului European între 2010 şi 2019.

Bela Kovacs a urmărit cazul de la Moscova, unde a fugit după procesul din 2020 în primă instanţă şi predă relaţii internaţionale, potrivit cotidianului Magyar Nemzet.

Foto: EPA

Activiştii mişcării „Partidul morţilor”, axată pe acţiuni de protest prin manifestări artistice, au lăsat marţi un mesaj scris pe o foaie ruptă dintr-un caiet de elev la mormântul părinţilor preşedintelui rus Vladimir Putin, scrie publicația ucraineană Focus, citând presa rusă.

„Dragi părinţi! Fiul dumneavoastră se poartă urât! Absentează de la lecţiile de istorie, se bate cu colegii şi ameninţă să arunce întreaga şcoală în aer! Luaţi măsuri!”, scrie în mesajul lăsat la mormântul părinţilor lui Putin, care a devenit viral pe Telegram, potrivit Agerpres.

Someone left a note at the tombstone of Putin's parents. "Dear parents, your son is misbehaving, skipping history lessons, fighting with his neighbors, threatening to blow up the whole schools. Please take necessary measures." pic.twitter.com/jpYCP9aUc4

— Aleks (@alekstapinsh) September 27, 2022

Părinţii liderului de la Kremlin - Vladimir Spiridinovici Putin şi Maria Şelomova (Putina) - au decedat în 1999, respectiv 1998, înainte ca fiul lor să devină preşedinte al Federației Ruse. Aceștia sunt îngropați în cimitirul Serafimovskoie din Sankt-Petersburg.

„Partidul Morţilor”, care a organizat şi înainte acţiuni artistice împotriva războiului, le recomandă ruşilor să nu se grăbească să adere la acest partid din cauza mobilizării anunţate în Rusia şi să facă tot posibilul să nu se lase încorporaţi pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina.

Miercuri, 21 septembrie, când a decretat mobilizarea militară parțială în Rusia, Putin a ameninţat din nou cu un atac nuclear. Occidentul a denunţat aceste ameninţări ale Kremlinului, calificându-le drept iresponsabile, iar SUA au avertizat Rusia că vor exista „consecințe catastrofale”.

Foto: Profimedia Images

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia

Administrația prezidențială ucraineană a anunțat marți că cel puțin 11 civili au fost uciși și alți 18 au fost răniți în urma ultimelor bombardamente rusești asupra Harkovului. Tot marți, Agenția Internațională pentru Energie Atomică a transmis că centrala nucleară de la Zaporojie a fost vizată de noi atacuri. Două explozii au fost semnalate în apropierea unui canal ce transportă apă de la un rezervor către complexul de reactoare, pentru sistemul de răcire al centralei.

23:3527-09-2022Separatiștii revendică victoria la referendumurile din teritoriile ucrainene ocupate

Autorităţile de ocupaţie proruse din regiunile ucrainene Zaporojie, Herson şi Luhansk au anunţat marţi seară victoria la referendumurile de „aderare” a acestor teritorii la Rusia, referendumuri denunţate ca ilegitime de Kiev şi de ţările occidentale, informează AFP, preluată de Agerpres.

Comisia electorală a regiunii Zaporojie a afirmat că 93,11% dintre alegători au votat pentru alipirea la Rusia, după numărarea a 100% din buletinele de vot, precizând totodată că este vorba deocamdată de rezultate preliminare.

La rândul său, administraţia prorusă de ocupaţie a regiunii Herson a afirmat pe Telegram că 87,05% dintre alegători au votat favorabil „aderării”, după numărarea a 100% din buletinele de vot.

Acestea sunt primele două regiuni ucrainene care au votat în favoarea anexării de către Rusia, de când a început ofensiva rusă în Ucraina, pe 24 februarie.

Ulterior, marţi seara şi în autoproclamata Republică Populară Luhansk (RPL), autorităţile proruse au revendicat victoria. Comisia electorală a acestei regiuni, citată de agenţiile ruse Ria Novosti şi Interfax, a anunţat că 98,42% dintre alegători au votat pentru „aderarea” la Rusia după numărarea tuturor buletinelor de vot.

În autointitulata Republică Populară Doneţk (RPD), la ora 19:30 GMT, după numărarea a 56,85% din buletinele de vot, votul favorabil era în proporţie de 94,75%, potrivit comisiei electorale regionale.

„Bine aţi venit acasă, în Rusia!", a reacţionat rapid, pe Telegram, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev.

23:3227-09-2022Guvernator: 170 de kilometri de drumuri din regiunea Harkov, curățați de echipamentele militare distruse

Guvernatorul regional Oleg Sinegubov a anunțat luni că peste 170 de kilometri de drumuri din regiunea Harkov au fost curățați și reparați după lupte, informează The Kyiv Independent.

Sibegubov a precizat că resturile de echipamente militare distruse sunt scoase de pe drumurile din regiunea Harkov.

"Scopul nostru este de a restabili cât mai curând posibil siguranța și viața normală pentru locuitorii din așezările eliberate", a scris guvernatorul regiunii Harkov, într-un mesaj publicat pe Telegram.

22:4927-09-2022Centrala nucleară din Zaporojie a fost lovită din nou de obuze, anunță AIEA

Situl centralei nucleare din Zaporojie a fost afectat săptămâna aceasta de noi bombardamente și explozii, a anunțat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) din cadrul ONU, potrivit BBC.

Experții ONU prezenți la centrală au raportat astăzi două explozii care au avut loc în apropierea unui canal ce transportă apă de la un rezervor către complexul de reactoare, pentru sistemul de răcire al centralei - un element esențial pentru securitatea nucleară.

Structurile și echipamentele centralei nu au fost avariate, dar ferestrele din sala turbinelor unui reactor au fost sparte, au precizat experții AIEA.

Luni, au avut loc bombardamente în apropierea stației de distribuție electrică a instalației, dar nu au fost raportate pagube. Și alte explozii au fost auzite, dar în zone aflate mai departe de centrală.

Cauzele exploziilor sunt investigate în prezent.

Directorul AIEA, Rafael Grossi, a declarat că incidentele arată că situația rămâne precară și că este nevoie de acțiuni imediate pentru a reduce riscul unui accident major la centrala ocupată de trupele ruse.

22:2627-09-2022Pentagonul: Postura forțelor nucleare ale SUA nu s-a modificat din cauza amenințărilor Rusiei

În pofida amenințărilor Rusiei la adresa Ucrainei și a NATO cu privire la utilizarea armelor nucleare, Pentagonul nu a observat nicio schimbare care să-l determine să modifice postura forțelor nucleare americane, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Pentagonului, potrivit Reuters.

„În mod evident, luăm în serios aceste amenințări. Dar în acest stadiu, nu am văzut nimic care să ne determine să ne adaptăm propria poziție nucleară în acest moment”, a spus generalul de brigadă Patrick Ryder, într-un briefing de presă.

Întrebat insistent dacă au existat noi mișcări ale forțelor nucleare rusești, Ryder a refuzat să detalieze, spunând doar că Statele Unite nu au "niciun motiv pentru a ne ajusta postura în acest stadiu".

Fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev, un apropiat al președintelui Vladimir Putin, a schițat marți scenariul unui atac nuclear asupra Ucrainei, afirmând că alianța militară NATO condusă de SUA ar fi prea speriată de o “apocalipsă nucleară” pentru a intra direct în conflict, ca răspuns.

22:1927-09-2022Ucrainenii pot folosi arme furnizate de SUA pentru a-și recâștiga teritoriul, afirmă Blinken

Secretarul american de stat Antony Blinken a promis că ucrainenii vor putea folosi armele furnizate de Statele Unite pentru a-și recâștiga teritoriul, inclusiv în regiunile care se așteaptă să fie anexate în curând de Rusia, informează CNN.

"Am fost la fel de clar că Ucraina are dreptul absolut de a se apăra pe întreg teritoriul său, inclusiv de a prelua înapoi teritoriul care a fost confiscat ilegal într-un fel sau altul de Rusia”, a declarat marți Blinken, în cadrul unei conferințe de presă.

El a adăugat că SUA nu vor recunoaște "niciodată" cele patru regiuni pe care Vladimir Putin ar putea să le anexeze în urma referendumurilor “false” organizate în aceste regiuni.

"Ucrainenii vor continua să facă ceea ce trebuie să facă pentru a recupera teritoriul care le-a fost luat. Vom continua să îi sprijinim în acest efort", a punctat șeful diplomației americane.

22:1427-09-2022Explozii raportate în centrul orașului Harkov

Martorii din Harkov susțin că mai mai multe explozii puternice s-au produs în apropiere de centrul orașului ucrainean, relatează CNN.

Șeful administrației regionale din Harkov, Oleh Synehubov, a scris pe Telegram: "Ocupanții au lovit la Harkovul", fără a da alte detalii.

Primarul Ihor Terekov a spus că au avut loc trei explozii care au dus la întreruperea curentului electric în cel de-al doilea oraș ca mărime din Ucraina.

21:4527-09-2022Blinken promite că Occidentul nu va recunoaște niciodată referendumurile de anexare

Secretarul de stat american Antony Blinken a promis marți că Occidentul nu va recunoaște niciodată anexarea de către Rusia a teritoriului ucrainean, pe care a calificat-o drept parte a unui "plan diabolic" al Moscovei, relatează AFP, potrivit The Guardian.

"Noi și multe alte țări am fost deja foarte clari. Nu vom recunoaște - de fapt, nu vom recunoaște niciodată - anexarea teritoriului ucrainean de către Rusia", a declarat presei Blinken, în timp ce reprezentanții Kremlinului au început să revendice victoria în referendumurile din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson.

Blinken reiterat anunțul făcut de președintele Joe Biden, potrivit căruia că Statele Unite "vor impune costuri suplimentare rapide și severe Rusiei" dacă va merge mai departe cu referendumurile.

Mai multe detalii: Blinken promite că Occidentul nu va recunoaște niciodată referendumurile de anexare: “Rusia e angajată într-un plan diabolic”

21:3727-09-2022NATO avertizează Rusia că se va confrunta cu „consecințe grave” în cazul unui atac nuclear

Orice utilizare a armelor nucleare de către Rusia este inacceptabilă și ar avea consecințe grave, a anunțat marți NATO, după ce Dmitri Medvedev, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin, a lansat un nou avertisment nuclear dur la adresa Ucrainei și a Occidentului, relatează Reuters.

„Orice utilizare a armelor nucleare este absolut inacceptabilă, va schimba total natura conflictului, iar Rusia trebuie să știe că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Când vedem acest tip de retorică nucleară din nou și din nou din partea Rusiei, din partea președintelui Putin, este ceva pe care trebuie să-l luăm în serios – și, prin urmare, transmitem mesajul clar că acest lucru va avea consecințe grave pentru Rusia”, a precizat șeful NATO.

21:2227-09-2022Statul-Major General al Ucrainei: Rușii au folosit dronele de peste 50 de ori în ultima zi

Statul-Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat marți că trupele ruse au folosit dronele, inclusiv modelul iranian Shahed-136, de peste 50 de ori în ultimele 24 de ore, informează The Kyiv Independent.

Rușii au utilizat dronele pentru "a efectua recunoașteri, a ajusta focul și a lovi infrastructura civilă", a precizat conducerea armatei ucrainene, în actualizarea zilnică a informațiilor operaționale despre invazia rusă.

Între timp, forțele ucrainene au respins încercările recente ale rușilor de a avansa în regiunea Donețk, în apropierea a zece localități, inclusiv spre orașele Soledar, Bahmut și Kamianka.

21:1627-09-2022Președinta Georgiei denunță referendumurile din Ucraina ca fiind „complet inacceptabile”

Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a descris așa-numitele referendumuri din părțile ocupate ale Ucrainei ca fiind un act cinic din partea Rusiei, care este "complet inacceptabil", informează CNN.

Zurabișvili a cerut guvernului georgian să le "condamne categoric".

Ea a făcut aceste declarații în timp ce vizita un memorial din capitala Tbilisi pentru cei care au murit în timpul conflictului din Abhazia, în urmă cu 29 de ani, când Georgia a pierdut controlul asupra acestui teritoriu în favoarea separatiștilor proruși abhazi.

"Știm ce sunt referendumurile atunci când sunt organizate pe teritoriul ocupat, în condiții de război", a afirmat Zurabișvili.

"Aceasta este o acțiune extrem de cinică din partea Rusiei, care este complet inacceptabilă pentru noi, pentru lume și pentru oamenii civilizați", a adăugat ea.

Declarațiile lui Zurabishvili vin în contextul în care guvernul georgian afirmă că numărul rușilor care trec pe teritoriul său aproape s-a dublat după anunțul privind mobilizarea făcut de președintele rus Vladimir Putin și că există cozi lungi de trafic la punctul de trecere a frontierei.

21:0827-09-2022Pentagonul: Rusia folosește drone iraniene pentru atacuri și recunoaștere în Ucraina

Departamentul american al Apărării a confirmat că Rusia folosește în prezent drone de fabricație iraniană în Ucraina atât pentru atacuri, cât și pentru recunoaștere, relatează CNN.

"Cred că, din nou, este doar un indiciu al faptului că rușii folosesc o capacitate pe care știm că au căutat-o de la Iran și o folosesc așa cum au indicat că o vor face", a declarat marți, în cadrul unei conferințe de presă, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder.

Ryder nu a dorit să comenteze eficiența dronelor, dar a precizat că SUA consideră că informațiile potrivit cărora ucrainenii ar fi doborât unele dintre dronele iraniene sunt "credibile".

Oficialii ucraineni au anunțat că au avut loc cinci atacuri cu aceste drone în Odesa în ultimele zile.

21:0027-09-2022Casa Albă: SUA îi vor primi pe rușii care cer azil

Statele Unite îi vor primi rușii care cer azil din cauza războiului "nepopular" al președintelui Vladimir Putin, a declarat marți purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, potrivit Reuters.

"Credem că, indiferent de naționalitatea lor, pot solicita azil în Statele Unite și că cererea lor poate fi analizată de la caz la caz", a spus ea.

Anterior în cursul zilei, fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev, un aliat al președintelui Putin, a lansat un nou avertisment nuclear dur la adresa Ucrainei și a Occidentului, în timp ce Rusia a început să facă publice rezultatele referendumurilor pe care le consideră un preludiu al anexării celor patru regiuni ucrainene.

20:5327-09-2022Garda Națională a Ucrainei: 6 militari recent eliberați din captivitatea rusă au răni grave

Șeful departamentului medical al Gărzii Naționale a Ucrainei, Denys Trehub, afirmă că șase dintre cei 118 militari ai Gărzii Naționale eliberați din captivitatea rusă pe data de 21 septembrie "prezintă complicații" în urma unor răni provocate de explozii, sindrom post-contuzie și fracturi ale membrelor, scrie The Kyiv Independent.

Aceste persoane necesită "un tratament cuprinzător și pe termen lung", a declarat luni Trehub.

Acesta mai susține că alți soldați din Garda Națională eliberați din captivitatea rusă au probleme de sănătate cauzate de "malnutriție".

19:4827-09-2022SUA vor propune în Consiliul de Securitate al ONU o rezoluție de condamnare a Rusiei în legătură cu referendumurile

Ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, intenționează să introducă marți, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate, o rezoluție de condamnare a Rusiei în legătură cu așa-numitele referendumuri desfășurate în cele patru regiuni din Ucraina. Rezoluția urmează să sublinieze și că forul de securitate al ONU nu susține utilizarea forței pentru redesenarea granițelor, a declarat un oficial american pentru CNN.

Se așteaptă ca rezoluția - care va fi introdusă de SUA și Albania împreună - să fie în mare măsură simbolică, deoarece Rusia va dispune aproape sigur de dreptul său de veto.

În culise, diplomații americani vor discuta cu toate națiunile reprezentate în Consiliul de Securitate, inclusiv cu diplomații din China și India, în încercarea de a le convinge să voteze în favoarea textului, a precizat oficialul american.

Thomas-Greenfield va spune că Rusia intenționează să anexeze aceste regiuni în cadrul unui efort de a prelua cu forța teritoriul unei alte țări membre a Națiunilor Unite, lucru pe care Carta ONU a fost concepută să-l împiedice, potrivit oficialului american. Ambasadoarea le va cere membrilor Consiliului de Securitate să se alăture SUA pentru a face față în mod direct acestei provocări, a mai spus oficialul.

19:3527-09-2022Zelenski anunță că a discutat cu șeful NATO despre continuarea ajutorului militar

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat despre continuarea susținerii forțelor armate ucrainene de către statele membre NATO, în cadrul unei convorbiri telefonice cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care a avut loc marți, informează Reuters.

Convorbirea telefonică a avut loc în urma referendumurilor organizate în cele patru regiuni ocupate cu privire la anexarea acestora de către Rusia. Zelenski i-a mulțumit lui Stoltenberg pentru condamnarea referendumurilor, pe care Ucraina și aliații săi occidentali le consideră procese “ilegale” și “false”.

„Am discutat despre evoluțiile actuale pe câmpul de luptă și despre sprijinul suplimentar al statelor membre ale Alianței pentru forțele armate ucrainene”, a precizat Zelenski.

19:0027-09-2022Șeful NATO: „Referendumurile de fațadă” din Ucraina sunt „o încălcare flagrantă a dreptului internațional”

"Referendumurile de fațadă" din Ucraina reprezintă o "încălcare flagrantă a dreptului internațional", a afirmat marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit CNN și Reuters.

"Referendumurile false organizate de Rusia nu au nicio legitimitate și reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Aceste teritorii sunt ale Ucrainei", a scris șeful NATO, pe Twitter.

Stoltenberg a precizat că tocmai a vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a asigurat "că aliații NATO sunt de neclintit în sprijinul [lor] pentru suveranitatea și dreptul la autoapărare al Ucrainei".

Just spoke with President @ZelenskyyUa & made clear that #NATO Allies are unwavering in our support for #Ukraine’s sovereignty & right to self-defence. The sham referenda held by #Russia have no legitimacy & are a blatant violation of international law. These lands are Ukraine.

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) September 27, 2022
18:4027-09-2022Liderul separatist din Luhansk plănuiește o vizită imediată la Moscova pentru a cere aderarea la Rusia

Liderul autoproclamatei Republici Populare Luhansk, Leonid Pasechnik, a declarat că speră să se deplaseze la Moscova astăzi sau miercuri pentru a-i cere președintelui rus Vladimir Putin să accepte integrarea regiunii în componența Federației Ruse, informează CNN.

Potrivit declarațiilor preluate de Luhansk Media Center, Pasechnik a spus că a pregătit un apel către președintele Federației Ruse "pentru a examina, în conformitate cu procedura stabilită prin lege, problema intrării Republicii Populare Luhansk în (componența) Rusiei".

"Sper din tot sufletul ca în viitorul apropiat, astăzi sau mâine, să merg la Moscova. Am pregătit un apel corespunzător către președintele Federației Ruse, Vladimir Vladimirovici Putin, cu solicitarea de a examina problema în conformitate cu procedura stabilită de legislația Federației Ruse privind intrarea Republicii Populare Luhansk în Rusia ca subiect al Federației Ruse", a fost citat Pasechnik spunând.

Primele rezultate ale referendumurilor din Luhansk și din alte trei regiuni ocupate de forțele ruse arată majorități uriașe în favoarea aderării la Rusia, potrivit presei de stat ruse.

18:0827-09-2022Parlamentul rus va dezbate pe 4 octombrie anexarea celor 4 regiuni ucrainene în care au fost organizate referendumuri

O ședință a Consiliului Federației Ruse, camera superioară a Parlamentului de la Moscova, pentru examinarea legilor privind aderarea noilor teritorii la Federația Rusă după finalizarea referendumurilor din regiunile ucrainene Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie, ar putea avea loc pe 4 octombrie, a anunțat, marți, președintele Consiliului Federației, Valentina Matvienko, citată de Interfax.ru.

„Presupun că mâine, poimâine – în zilele următoare vor fi făcute publice rezultatele referendumurilor. Suntem pregătiți, atâta timp cât nu văd nevoia de întâlniri neprogramate. Întâlnirea programată este pe 4 octombrie. Pe 4, dacă totul este confirmat și va merge bine, suntem gata să luăm în considerare (n.r. – legile privind anexarea noilor teritorii)”, a declarat Valentina Matvienko.

Mai multe detalii: Parlamentul de la Moscova va dezbate legile privind anexarea de noi teritorii la Federația Rusă pe 4 octombrie

18:0227-09-2022Experți: Observatorii aduși de Rusia în cadrul referendumurilor încalcă numeroase principii internaționale

Străinii pe care presa rusă de stat îi citează în mod obișnuit ca fiind observatori internaționali la așa-numitele referendumuri din cele patru regiuni ale Ucrainei încalcă numeroase principii internaționale de observare a alegerilor și nu fac altceva decât "activism politic", au declarat mai mulți experți în domeniu pentru CNN.

"Ceea ce fac ei nu este deloc observarea procesului electoral", a declarat marți Anton Șekhovtsov, care scrie pentru Platforma Europeană pentru Alegeri Democratice (EPDE), un ONG susținut de Germania și Uniunea Europeană, pe tema observării alegerilor false. "Este o activitate politică care doar se deghizează în observare electorală", a precizat expertul.

În ultima săptămână, agenția rusă de stat TASS a citat în mod regulat observațiile unor persoane pe care le numește observatori internaționali ca dovadă a faptului că așa-numitele referendumuri care au loc în părțile ocupate ale regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson sunt libere și corecte.

"Fiind aici, pot vedea cu ochii mei că oamenii votează în mod voluntar", a declarat un director german din domeniul energiei, Stefan Schnaller, citat de TASS într-un articol publicat sâmbătă. Schnaller vorbea despre oamenii din regiunea ucraineană Zaporojie.

EPDE, care promovează cele mai bune practici de desfășurare a alegerilor și de monitorizare a alegerilor, afirmă că un observator electoral nu ar trebui niciodată să extrapoleze din experiența individuală cu privire la corectitudinea unui întreg proces electoral.

"Observatorii nu pot evalua corect alegerile atunci când nu sunt membri ai unei misiuni de observare pe termen lung și când fac declarații publice bazate doar pe propria lor observație limitată", precizează ONG-ul.

17:2027-09-2022Presa rusă anunță că 97% dintre locuitorii celor 4 regiuni ucrainene au votat în favoarea aderării la Rusia

Primele rezultate parțiale ale votului din cele patru regiuni ucrainene ocupate de trupele ruse și separatiste indică majorități covârșitoare de locuitori care au votat în favoarea “aderării” la Rusia, a anunțat marți agenția de presă de stat rusă RIA Novosti, după încheierea așa-numitelor referendumuri pe care Kievul și Occidentul le-au denunțat ca fiind o farsă, informează Reuters.

RIA precizează că numărătorile inițiale arată o majoritate de 96,97% a celor care au fost în favoarea aderării în regiunea Herson, pe baza a 14% din voturile numărate, și o majoritate de 98,19% în Zaporojie, pe baza a 18% din voturile numărate.

"Cu inițiativa de a organiza imediat referendumuri privind viitorul republicilor populare Donețk și Lugansk, al regiunilor Zaporojie și Herson, publicul s-a adresat autorităților lor. După cum au declarat reprezentanții regiunilor, aderarea la Rusia le-ar asigura teritoriul și ar restabili dreptatea istorică", a mai scris RIA Novosti, în articolul despre primele rezultate parțiale, potrivit CNN.

Mai multe detalii: Moscova anunță rezultatele parțiale ale referendumurilor din Ucraina. Câți oameni au votat pentru anexarea a 15% din țară la Rusia

17:1227-09-2022Liderul separatist din Donețk spune că „ne vom reunifica cu Rusia foarte curând”

Șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), Denis Pușilin, a declarat marți că se așteaptă ca regiunea ucraineană Donețk - din care mari porțiuni sunt încă controlate de guvernul ucrainean - să fie "reunită cu Rusia foarte curând", informează CNN.

Declarația lui Denis Pușilin vine în ciuda faptului că, înainte de invazie, nicio regiune din Ucraina nu susținea unificarea cu Rusia.

Pușilin a declarat la televiziunea rusă de stat că se așteaptă la un rezultat preliminar al așa-numitului referendum - denunțat de către autoritățile de la Kiev și din Occident ca fiind o "farsă" ilegală, al cărei rezultat este prestabilit - încă de marți seara.

"Sunt sigur că ne vom reuni cu Rusia foarte curând, iar pentru noi este o întoarcere acasă", a spus Pușilin. "Nu va trebui să așteptăm mult timp pentru rezultat. De fapt, astăzi va fi necesar doar să se adune [cifrele], spre seară, și apoi vor fi anunțate rezultatele preliminare", a precizat liderul separatist.

Rezultate preliminare sunt așteptate marți și în regiunile ucrainene Luhansk, Herson și Zaporojie, potrivit autorităților susținute de Moscova care conduc teritoriile ocupate din aceste zone.

Petro Andriușcenko, consilier al primarului ucrainean din orașul ocupat Mariupol, aflat în exil, a descris ziua de marți drept ultima "zi de spectacole la «secțiile de votare»".

17:0427-09-2022Putin susține că referendumurile din Ucraina au ca scop „salvarea oamenilor” din cele 4 regiuni

Președintele Vladimir Putin a declarat că Rusia vrea să "salveze oamenii" din cele patru teritorii controlate de Moscova în Ucraina, în ultima zi de vot la referendumurile de anexare, pe care liderii occidentali le-au denunțat ca fiind procese de “fațadă”, relatează AFP, potrivit The Guardian.

Dacă zonele ocupate de trupele ruse și separatiste din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson votează pentru aderarea la Rusia, atunci Moscova va putea revendica suveranitatea asupra a aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, incluzând aici și Crimeea, peninsulă care a fost anexată încă din 2014.

"Salvarea oamenilor din toate teritoriile în care are loc acest referendum (…) este în centrul atenției întregii noastre societăți și a întregii țări", a afirmat Putin, în timpul unei întâlniri televizate cu oficialii ruși.

16:5027-09-2022Moscova anunță că nu va cere extrădarea rușilor care au fugit de frica mobilizării

Moscova a anunțat marţi că nu va solicita guvernelor străine extrădarea miilor de ruşi care au fugit din ţară pentru a scăpa de mobilizarea desfăşurată în prezent în Rusia pentru suplimentării trupelor pe frontul din Ucraina, scrie Agerpres citând AFP.

“Ministerul rus al Apărării, în cadrul mobilizării parţiale, nu a trimis, nu a pregătit şi nu va trimite cereri autorităţilor din Kazahstan, Georgia şi alte ţări cu privire la problema presupusei returnări forţate în Rusia a cetăţenilor ruşi care se află acolo”, a tansmis ministerul condus de Serghei Șoigu, într-un comunicat de presă.

Mai multe detalii: Rușii care au fugit în străinătate pentru a scăpa de înrolare vor putea rămâne acolo. Anunțul făcut de ministerul condus de Șoigu

16:3127-09-202211 civili au fost uciși, iar alți 18 au fost răniți în bombardamentele rusești asupra regiunii Harkov

Administrația prezidențială ucraineană a anunțat că cel puțin 11 civili au fost uciși și alți 18 au fost răniți în urma ultimelor bombardamente rusești, relatează Al Jazeera.

Un atac asupra orașului Pervomaiskyi din nord-estul regiunii Harkovv a ucis opt persoane, inclusiv un băiat de 15 ani, au percizat oficialii ucraineni.

Guvernatorul din Harkov, Oleg Sinegubov, a afirmat, în cadrul unor comentarii televizate, că "bombardamentele fără sens arată ca o încercare de a speria civilii".

În regiunea estică Donețk, bombardamentele rușilor s-au concentrat asupra orașelor Kramatorsk, Sloviansk și Torețk, provocând trei morți și 13 răniți în 24 de ore.

Donețkul este una dintre cele patru regiuni în care autoritățile instalate de Moscova organizează referendumuri pentru ca aceste zone să devină parte a Rusiei.

16:2527-09-2022Putin anunță că printre rușii înrolați în armată vor fi și fermieri

Vladimir Putin a semnalat marți, la o întâlnire cu oficialii, potențialele riscuri suplimentare pentru recolta din 2023, în condițiile în care lucrătorii agricoli vor fi și ei recrutați în cadrul mobilizării parțiale, transmite Reuters.

„Aș dori să mă adresez șefilor regionali și șefilor de întreprinderi agricole. În cadrul mobilizării parțiale sunt recrutați și lucrătorii agricoli. Familiile lor trebuie să fie sprijinite. Vă cer să acordați o atenție deosebită acestei probleme”, a declarat Putin în cadrul reuniunii televizate.

Mai multe detalii: Fermierii, printre rușii care vor fi înrolați în armată, în Ucraina, anunță Putin. „Familiile lor trebuie sprijinite”

16:2227-09-2022Kremlinul: Teritoriile în care se țin referendumuri ar putea intra sub protecția nucleară a Rusiei

Referendumurile de anexare care se vor încheia marţi în patru zone din Ucraina controlate de Moscova vor avea "consecinţe" pentru aceste teritorii, în special în planul securităţii lor cu o posibilă protecţie nucleară, a transmis purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, potrivit agenției France Presse, citată de Agerpres.

„În aceste teritorii, vor exista schimbări cardinale din punct de vedere juridic, al dreptului internaţional şi din cauza tuturor consecinţelor respective (a măsurilor luate) pentru a asigura securitatea”, a declarat în faţa presei Dmitri Peskov.

„Sistemul nostru juridic va lua în considerare toate opţiunile şi, desigur, parlamentarii noştri, organele noastre executive şi echipele noastre juridice sunt pregătite”, a adăugat el.

Mai multe detalii: Dmitri Peskov: Referendumurile din Ucraina vor produce schimbări în aceste teritorii

16:1827-09-2022Un nou sat din regiunea Harkov, eliberat de trupele ucrainene

Forțele armate ucrainene au eliberat și satul Kupiansk-Vuzlovy din regiunea Harkov, situat pe malul stâng al râului Oskil, a anunțat luni guvernatorul regional Oleg Sinegubov, informează The Kyiv Independent.

Aproximativ 6% din regiune a mai rămas sub controlul rușilor, potrivit lui Sinegubov.

Trupele ruse au ocupat satul în primele ore ale invaziei din 24 februarie și și-au menținut puternic pozițiile acolo, întrucât este unul dintre principalele noduri feroviare din regiunea Harkov, a precizat guvernatorul.

Trupele ruse continuă să bombardeze regiunea. În ultimele 24 de ore, bombardamentele rușilor au ucis nouă persoane și au rănit alte cinci.

16:1127-09-2022UE anunță că îi va sancţiona pe organizatorii referendumurilor de anexare ale Rusiei în Ucraina

Uniunea Europeană (UE) consideră “referendumurile” de anexare organizate de către Rusia în Ucraina drept “ilegale”, iar toate persoanele care au participat la ele vor fi sancţionate, a anunțat marţi Peter Stano, un purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, citat de AFP.

“Vor exista consecinţe pentru toate persoanele care au luat parte la organizarea acestor referendumuri ilegale şi care le-au susţinut”, a afirmat Peter Stano, în conferinţa zilnică de presă, conform news.ro.

14:2927-09-2022Forțele ucrainene continuă ofensiva la est de Izium

Armata ucraineană își continuă ofensiva împotriva forțelor ruse la est de Izium și a eliberat parțial satul Pisky-Radkivski, potrivit oficialilor ucraineni locali, citați de CNN.

„Satul Pisky-Radkivski (a doua ca mărime din comunitate, unde au trăit aproximativ 2.000 de oameni înainte de război), se află deja sub controlul Forțelor Armate ale Ucrainei”, a spus consiliul satului Borova pe pagina sa de Facebook.

Oficialii au spus că armata ucraineană „detectează în continuare grupuri de soldați ruși acolo” și este în proces de „deminare”.

13:1327-09-2022Ieșirea din Enerhodar, blocată de forțele ruse

Trupele ruse le-au interzis locuitorilor din Enerhodar, regiunea Zaporojie, să părăsească orașul și îi amenință pe oamenii care au votat împotriva aderării la Rusiacu mobilizarea, a raportat marți Ministerul Apărării al Ucrainei, citat de Kyiv Independent.

„Ei îndreaptă armele spre oameni, le dau aceste «buletine» și spun exact ce căsuță să bifeze”, potrivit raportului ucrainean.

13:0027-09-2022Un raport ONU descrie „situația gravă a drepturilor omului” în Ucraina

Biroul ONU pentru drepturile omului a transmis că invazia rusă în Ucrainei a provocat o situație îngrozitoare a drepturilor omului și a dus la o gamă largă de încălcări ale drepturilor, inclusiv crime extrajudiciare și tortură, care ar putea echivala cu crime de război, transmite The Guardian.

Reprezentanții OHCHR sunt îngrijorați în special de tortura și maltratarea deținuților din partea forțelor ruse și a grupurilor armate afiliate, dar au spus, în raport, că au existat încălcări ale drepturilor de către ambele părți.

OHCHR a mai spus că este „foarte îngrijorat” de „riscurile enorme” prezentate de ostilitățile din apropierea sau din centralele nucleare și a cerut măsuri imediate pentru demilitarizarea centralei nucleare Zaporojie,

12:1727-09-2022Vedomosti: Dmitri Rogozin va fi numit la conducerea teritoriilor ucrainene ocupate

După referendumurile privind ”aderarea” la Rusia, Mosdova intenționează să creeze un nou district federal care va include peninsula Crimeea și toate teritoriile ucrainene ocupate din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, iar favorit pentru conducerea acestuia este Dmitri Rogozin, fostul șef al Roscosmos, potrivit ziarului financiar rus Vedomosti, care citează surse.

Una dintre surse a spus că o decizie în acest sens va fi luată în viitorul apropiat și „cel mai probabil va fi pozitivă”.

11:5427-09-2022Trei drone iraniene, doborâte de Ucraina în regiunea Mikolaiv

Forțele aeriene ucrainene au transmis marți că apărarea sa aeriană a distrus trei drone iraniene Shahed-136 care au atacat regiunea Mikolaiv în această dimineață, potrivit Kyiv Independent.

11:2227-09-2022Ucrainenii implicaţi în referendumurile pentru unirea cu Rusia vor fi acuzaţi de trădare, avertizează Kievul

Ucrainenii care ajută la desfăşurarea referendumurilor pentru unirea cu Rusia din teritoriile ocupate de forţele ruse vor fi acuzaţi de trădare, a avertizat consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, citat marţi de Reuters.

”Avem liste cu numele persoanelor implicate într-un fel sau altul. Vorbim de sute de colaboratori. Ei vor fi urmăriţi penal pentru trădare. Pot fi condamnaţi la închisoare pe cel puţin cinci ani”, a spus Podoliak, pentru ziarul elvețian Blick.

Ucrainenii care au fost obligaţi să voteze nu vor fi pedepsiţi, a precizat Podoliak

11:1427-09-2022Pierderile suferite de armata rusă în Ucraina, de la începutul războiului

Începând cu 24 februarie, Rusia a pierdut 57.750 de militari în Ucraina, a transmis marți Statul Major al Ucrainei. Rusia a pierdut și 2.306 tancuri, 4.881 de vehicule blindate de luptă, 3.730 de vehicule și rezervoare de combustibil, 1.378 de sisteme de artilerie, 331 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 175 de sisteme de apărare aeriană, 261 de avioane, 2297 elicoptere, 2297. drone și 15 bărci.

11:1027-09-2022Medvedev amenință din nou cu un atac nuclear asupra Ucrainei

Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat marți că Rusia are dreptul să se apere cu arme nucleare dacă este împinsă dincolo de limitele sale și că acest lucru „cu siguranță nu este o cacealma”, transmite Reuters.

„Să ne imaginăm că Rusia este forțată să folosească cea mai înfricoșătoare armă împotriva regimului ucrainean care a comis un act de agresiune pe scară largă care este periculos pentru însăși existența statului nostru”, a spus Medvedev într-o postare pe Telegram.

„Cred că NATO nu ar interveni direct în conflict nici măcar în acest scenariu. Demagogii de peste ocean și din Europa nu vor muri într-o apocalipsă nucleară”, a scris Medvedev.

10:1527-09-2022Bilanțul victimelor în urma atacurilor din Donețk și Harkov

Atacurile Rusiei din ultimele 24 de ore au ucis trei civili și au rănit alți 13 în regiunea Donețk, potrivit Kyiv Independent, care citează declarația lui Pavlo Kirilenko, guvernatorul regiunii.

Trupele ruse au bombardat, de asemenea, regiunea Harkov, omorând un civil și rănind cinci persoane, potrivit guvernatorului regiunii Harkiv, Oleh Siniehubov.

09:5927-09-2022Statul Major al Ucraieni: părțile ocupate ale regiunii Herson au fost închise pentru intrare și ieșire

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat marți că forțele de ocupație ruse au ”închis complet” părțile ocupate din regiunea de sud a Ucrainei Herson pentru intrare sau ieșire. Guvernul ucrainean a cerut anterior locuitorilor să se evacueze pe fondul contraofensivei Ucrainei în zonă.

09:5727-09-2022Bombardamente în Zaporojie și Mikolaiv

Guvernatorul regiunii Zaporpjie Oleksandr Starukh, a transmis luni seară că forțele ruse au lansat rachete în orașul Zaporojie. Acesta a avertizat cu privire la atacuri repetate și a spus că informațiile despre victime și daune sunt încă în curs de stabilize, potrivit Kyiv Independent.

Tot luni seară, forțele ruse au bombardat Mikolaiv de două ori, a anunțat primarul Oleksandr Sienkevych, pe Telegram. Acesta a raportat că Rusia a lovit diferite zone ale orașului, distrugând o serie de locații civile, inclusiv clădiri rezidențiale și magazine, precum și rețeaua de alimentare cu apă.

09:2127-09-2022Zelenski: Rusia a simţit că va pierde şi încearcă să întârzie acest moment

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis în noaptea de luni spre marți că Rusia a simţit că va pierde şi încearcă ”să asigure ceva activitate pe front”, susţinând că noua mobilizare este o încercare ”de a le da comandanţilor de pe teren un flux continuu de «carne de tun»”.

”Încercările constante ale unei ofensive ruse în regiunea Doneţk vor rămâne cu siguranţă în istoria războaielor ca una dintre cele mai cinice crime împotriva propriilor soldaţi. Când vedem asta, când vedem aceste ofensive, suntem convinşi încă o dacă că mobilizarea rusă este o încercare directă de a le da comandanţilor de pe teren un flux continuu de «carne de tun». Nu există un alt scop al mobilizării ruse, pur şi simplu”, a susţinut Zelenski.

09:1027-09-2022Putin ar putea anunța oficial ”aderarea” teritoriilor ucrainene vineri

Președintele Vladimir Putin este programat să se adreseze ambelor Camere ale parlamentului rus vineri, 30 septembrie, prilej cu care va anunța oficial aderarea la Rusia a Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, a transmis Ministerul Britanic al Apărării, citat de The Guardian.

”Există o posibilitate realistă ca Putin să-și folosească discursul pentru a anunța oficial aderarea regiunilor ocupate ale Ucrainei la Federația Rusă. Referendumurile în desfășurare în aceste teritorii sunt programate să se încheie pe 27 septembrie”, au transmis oficialii britanici.

23:3826-09-2022Departamentul de Stat al SUA: Nu există indicii că China se pregătește să sprijine invazia Rusiei în Ucraina

Departamentul de Stat al SUA a anunţat că nu a văzut niciun indiciu că China se pregătește să sprijine invazia președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina sau să ajute Rusia să se sustragă sancțiunilor, relatează CNN.

"Analizăm fiecare informație pe care o avem", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

"Deocamdată nu am văzut nimic, cel puțin, care să indice faptul că Republica Populară Chineză adoptă o abordare diferită atunci când vine vorba de asistență în domeniul securității, atunci când vine vorba de eforturi pentru a ajuta în mod sistematic Rusia să se sustragă sancțiunilor", a spus el.

22:3426-09-2022SBU anunță că un soldat rus implicat în atrocitățile de la Bucha a fost luat prizonier

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) afirmă că un soldat rus luat prizonier în timpul luptelor din regiunea Herson în această lună are legătură cu una dintre atrocitățile comise la Bucha, în apropiere de Kiev, în luna martie, relatează CNN.

Într-un comunicat publicat luni, agenția de informații susține că soldatul luat prizonier "a deschis focul cu o mitralieră”, alături de alți militari ruși, “asupra unei mașini pe autostrada din apropierea satului Zdvîjivka, districtul Bucha" la începutul lunii martie.

"Șoferul a murit pe loc", iar grupul de soldați ruși a îngropat apoi trupul victimei într-o pădure, precizează agenția ucraineană.

SBU menționează că trupul șoferului a fost exhumat și trimis pentru examinare medico-legală.

În acel moment, forțele ruse tocmai ocupaseră Bucha.

Respectivul soldatul rus a fost reținut în septembrie, în timpul luptelor din regiunea Herson, iar anchetatorii au dovedit implicarea acestuia în crima de la Bucha, mai susține SBU.

22:1026-09-2022Ministerul Apărării de la Moscova susține că nu va restricționa circulația rușilor

Ministerul rus al Apărării a anunțat luni că nu va restricționa circulația cetățenilor ruși în urma mobilizării militare decretate de președintele Vladimir Putin, scrie Ukrainska Pravda.

"În contextul mobilizării parțiale în Federația Rusă, nu sunt așteptate restricții privind circulația cetățenilor", a transmis ministerul condus de Serghei Șoigu, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Mesajul nu precizează dacă este vorba despre circulația între entitățile constitutive ale Federației Ruse sau despre călătoriile în afara țării.

În același timp, presa rusă relatează că la granițe, unde s-au adunat acum mulți ruși, sunt tot mai frecvente cazurile în care polițiștii de frontieră refuză să le permită bărbaților eligibili pentru încorporare să părăsească țara.

22:0426-09-2022Casa Albă: SUA sunt pregătite să impună "costuri economice severe" Rusiei dacă va merge mai departe cu anexarea

Statele Unite "nu vor recunoaște niciodată" teritoriul ocupat de Rusia ca fiind "altceva decât… parte a Ucrainei", a anunțat luni Casa Albă, în contextul în care liderii separatiști din patru regiuni ucrainene desfășoară referendumuri privind alăturarea acestor zone la Federația Rusă, informează CNN.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat, în cadrul unui briefing de presă de organizat luni, că "referendumurile de fațadă" reprezintă o "încălcare flagrantă a dreptului internațional".

"Vom continua să lucrăm cu aliații și partenerii noștri pentru a trage Rusia la răspundere și pentru a sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a precizat Karine Jean-Pierre.

"În ceea ce privește ceea ce facem, suntem pregătiți să impunem costuri economice suplimentare rapide și severe Rusiei, împreună cu aliații și partenerii noștri, ca răspuns la aceste acțiuni pe care le vedem în prezent, dacă vor merge mai departe cu anexarea", a mai spus ea.

"Veți auzi mai multe de la noi în zilele următoare în această privință", a adăugat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

21:0926-09-20224 civili răniți în urma unui atac asupra orașului Kramatork

Un atac aerian rusesc efectuat luni asupra orașului Kramatorsk, din regiunea Donețk, a rănit patru persoane, informează The Kyiv Independent.

Primarul din Kramatorsk, Oleksandr Honcharenko, a anunțat că forțele ruse au lovit centrul orașului, avariind clădirile înalte. Edilul a precizat că una dintre persoanele rănite se află în stare gravă.

21:0626-09-2022Presa rusă: O secție de votare din Luhansk a fost lovită de un bombardament ucrainean

Agenția rusă de stat TASS a anunțat luni că o școală din regiunea Luhansk, în estul Ucrainei, care era folosită ca secție de votare în cadrul așa-numitului referendum privind aderarea la Rusia, a fost lovită de un bombardament ucrainean, relatează CNN.

TASS a relatat că șase obuze au lovit școala din orașul Rubijne.

Autoritățile de la Kiev și din alte țări occidentale spun că referendumurile sunt o "impostură" al cărei rezultat a fost prestabilit și care se desfășoară adesea sub amenințarea armei. Observatorii internaționali și guvernul ucrainean și-au exprimat îngrijorări similare în 2014, când Rusia a anexat unilateral Crimeea după un referendum desfășurat în prezența trupelor ruse.

Marți este ultima zi în care se mai desfășoară votul la referendumurile organizate în părțile ocupate din cele patru regiuni ucrainene.

20:2726-09-20227 morți, în urma unui atac asupra orașului Pervomaiskîi din Harkov

Un atac aerian efectuat de forțele ruse în cursul după-amiezii de luni a ucis 7 persoane în orașul Pervomaiskîi, din regiunea Harkov, informează Ukrainska Pravda.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din regiunea Harkov a precizat că un copil de 15 ani se numără printre persoanele ucise în atacul rușilor. Operațiunile de salvare sunt încă în curs de desfășurare.

Luni, orașele Pervomaiskîi și Kupiansk au fost din nou ținta atacurilor rusești. Forțele Moscovei au bombardat două așezări din aceste zone, inclusiv cu muniții cu dispersie, interzise, precum și cu artilerie grea.

În Kupiansk, clădirea unei biserici și un magazin cu o suprafață totală de 500 de metri pătrați au luat foc după ce au lovite de aceste muniții. O persoană a fost rănită.

Iahtul Axioma a fost scos la licitație după ce i-a fost confiscat de guvernul din Gibraltar oligarhului rus Dmitri Pumpyansky, în baza sancțiunilor occidentale impuse pe fondul războiului din Ucraina, relatează The Guardian.

Ambarcațiunea de lux a fost vândută unui cumpărător al cărui nume nu a fost dezvăluit, pentru suma de 37,5 milioane de dolari, aceasta fiind prima astfel de vânzare de când Rusia a declanșat invazia în Ucraina, la sfârșitul lunii februarie.

Iahtul este dotat cu o piscină, o sală de cinema 3D, o sală de sport, un jacuzzi și un spa complet echipat. El nu a fost însă vândut în beneficiul Ucrainei, ci pentru banca de investiții din SUA, JP Morgan, care susține că oligarhul rus îi datorează 20,5 milioane de euro.

https://www.youtube.com/watch?v=hjURnNTkuEs

Iahtul a fost confiscat de autoritățile din Gibraltar în martie, după o cerere de judecată din partea JP Morgan. Biroul Mareșalului Amiralității, o filială a curții supreme din Gibraltar, a supravegheat licitația sa în august, în cadrul căreia au fost depuse 63 de oferte.

Până în luna martie a acestui an, Dmitri Pumpyansky a fost proprietarul și președintele producătorului de țevi de oțel OAO TMK, furnizor al companiei energetice de stat ruse Gazprom.

Marea Britanie a impus sancțiuni pe numele lui Pumpyansky, în contextul războiului din Ucraina, precizând că miliardarul este unul dintre oligarhii „cei mai apropiați de Putin”. Averea sa este estimată la peste 1,9 miliarde de dolari. El a fost vizat și de sancțiunile UE și SUA.

Denumit inițial Piața Roșie, iahtul care i-a aparținut lui Pumpyansky a fost construit în 2013 de Dunya Yachts, în Turcia, iar de designul său s-a ocupat Alberto Pinto.

Ambarcațiunea de lux putea fi închiriată pentru 558.500 de dolari pe săptămână.

Foto: Twitter / Nexta

Secretarul american de stat Antony Blinken a promis marți că Occidentul nu va recunoaște niciodată anexarea de către Rusia a teritoriului ucrainean, pe care a calificat-o drept parte a unui „plan diabolic" al Moscovei, relatează agenția France Presse, preluată de The Guardian.

„Noi și multe alte țări am fost deja foarte clari. Nu vom recunoaște - de fapt, nu vom recunoaște niciodată - anexarea teritoriului ucrainean de către Rusia", a declarat presei Blinken, în timp ce reprezentanții Kremlinului au început să revendice victoria în referendumurile organizate în regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson.

Blinken a reiterat anunțul făcut de președintele Joe Biden, potrivit căruia Statele Unite „vor impune costuri suplimentare rapide și severe Rusiei" dacă Moscova va merge mai departe cu referendumurile.

„Este important să ne amintim ce se întâmplă aici. Rusia a invadat Ucraina, a ocupat teritorii și este angajată într-un plan diabolic într-o parte din teritoriile pe care le-a ocupat, de unde a îndepărtat populația locală”, a mai spus șeful diplomației americane.

Unele persoane sunt expulzate, iar altele „pur și simplu dispar", a spus Blinken. „Apoi îi aduc cu autobuzul pe ruși, instalează guverne-marionetă, se angajează într-un referendum și manipulează (…) rezultatul pentru a pretinde apoi că teritoriul aparține Rusiei", a adăugat acesta.

Moscova şi autorităţile separatiste din regiunile pe care le ocupă în Ucraina au anunțat marți că populația locală a sprijinit masiv, în proporție de peste 96%, aderarea acestor teritorii la Federația Rusă.

Avertismentul NATO

Orice utilizare a armelor nucleare de către Rusia este inacceptabilă și ar avea consecințe grave, a anunțat marți NATO, după ce fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev, un aliat al președintelui Vladimir Putin, a lansat un nou avertisment nuclear dur la adresa Ucrainei și a Occidentului, scrie Reuters.

„Orice utilizare a armelor nucleare este absolut inacceptabilă, va schimba total natura conflictului, iar Rusia trebuie să știe că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Când vedem acest tip de retorică nucleară din nou și din nou din partea Rusiei, din partea președintelui Putin, este ceva pe care trebuie să-l luăm în serios și, prin urmare, transmitem mesajul clar că acest lucru va avea consecințe grave pentru Rusia”, a precizat șeful NATO.

Foto: EPA

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia

Horoscop 28 septembrie 2022. Citește horoscopul de azi pentru zodia ta. Pe libertatea găsești Horoscop zilnic cu previziuni în dragoste, bani sau sănătate. Află ce îți rezervă astrele pentru ziua de azi.

Horoscop Berbec - 28 septembrie 2022:

Este o zi intensă, cu numeroase momente în care va trebui să faci un efort sincer ca să te poți concentra pe ceea ce contează. Te-ar putea ajuta foarte mult să rămâi calm și să judeci totul la rece.

Horoscop Taur - 28 septembrie 2022:

Chiar dacă ai impresia că în contextul actual este posibil să-ți vezi împlinite anumite dorințe, ar fi bine să măsori de mai multe ori și să tai o singură dată. Este important să păstrezi respectul cuvenit față de toți cei din jur.

Horoscop Gemeni - 28 septembrie 2022:

Este o zi care promite mult, dar nu în chestiunile care te interesează cel mai mult. Ceea ce se clarifică astăzi este legat de problemele urgente care nu sunt, neapărat, cele care creează presiune asupra ta.

Horoscop Rac - 28 septembrie 2022:

Emoțiile din gama negativă pot deveni mai puternice astăzi și va trebui să reziști acestui asalt, mai ales în relațiile cu cei dragi. Lipsa de încredere poate afecta destul de mult aceste relații delicate.

Horoscop Leu - 28 septembrie 2022:

Te vezi nevoit să-ți îndrepți atenția asupra problemelor din familie. Nu sunt noi, nu sunt nici neobișnuite, dar complicațiile pe care le-au generat au dus la această reticență care nu este doar a ta.

Horoscop Fecioară - 28 septembrie 2022:

S-ar putea să te neliniștească anumite discuții sau reacțiile unor persoane din anturajul apropiat. Ar fi bine să nu te lași în voia acestor sentimente negative, ca să nu te cuprindă frica, oricât de motivată ar părea.

Horoscop Balanță - 28 septembrie 2022:

Este un moment bun pentru o selecție a planurilor, dorințelor și aspirațiilor. Altfel, există riscul să te risipești pe mai multe direcții și să epuizezi resurse prețioase.

Horoscop Scorpion - 28 septembrie 2022:

Orice complicație care apare ți se pare mai stresantă decât de obicei, poate și pentru că nu le-ai anticipat. Chiar dacă ar fi așa, tot va fi necesar să te mobilizezi și să le găsești o soluție.

Horoscop Săgetător - 28 septembrie 2022:

Ar fi bine să nu insiști prea mult cu cercetarea dedesubturilor unor probleme cu care te confrunți acum. Vei avea acces, la un moment dat, la aceste informații, dar trebuie să mai ai răbdare.

Horoscop Capricorn - 28 septembrie 2022:

Ar fi bine să-ți ajustezi atitudinea față de cei din jur în funcție de ceea ce poți observa în mod obiectiv. Fiind corect față de ei, vei avea parte de același comportament, din partea lor.

Horoscop Vărsător - 28 septembrie 2022:

Te confrunți cu urmările unor gesturi discutabile pe care le-ai făcut la un moment dat și nu-ți convine situația. Regretele sunt inutile, dacă nu înțelegi cum ai ajuns aici.

Horoscop Pești - 28 septembrie 2022:

Este important să alungi gândurile negre, ca să nu ajungă să-ți coloreze realitatea în tonuri închise. Chiar dacă ai impresia că așa te protejezi de orice posibilă dezamăgire, de fapt, îți creezi singur obstacole, pe care le vei întâlni mai târziu.

Jurnalista Emilia Şercan, care a arătat luni cum a plagiat ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat marţi, la Profit News TV, că nu se aştepta ca ministrul educaţiei să dea un astfel de răspuns la aceste acuzaţii, informează News.ro.

Emilia Şercan a susţinut că ministrul Sorin Cîmpeanu a încercat să legifereze în interes propriu.

„Eu am spus clar, nu se poate să nu faci o legătură între încercările domniei sale de a schimba, de a introduce, de fapt, în legislaţie aceste prevederi scandaloase şi nemaiîntâlnite în spaţiul academic internațional şi faptele domniei sale", a spus Emilia Şercan.

Eu cred sincer că dumnealui a încercat să legifereze în interes propriu şi a încercat să introducă în lege o serie de prevederi care să îl exculpe de orice acuzaţie viitoare.

Emilia Şercan:

Ea a precizat că nu se aştepta ca ministrul educaţiei să dea un astfel de răspuns la acuzaţiile de plagiat. „Îl cunosc foarte bine pe domnul Cîmpeanu, ştiu foarte bine modalitatea în care domnia sa reacţionează şi ştiam că nu are niciun fel de argument pe care să îl aducă în legătură cu această situaţie”, a afirmat jurnalista.

Luni, Sorin Cîmpeanu a avut o primă reacţie după acuzaţiile de plagiat, afirmând că scopul articolului semnat de Emilia Șercan este blocarea legilor educației, care urmează să fie trimise mai întâi Guvernului și apoi Parlamentului spre adoptare. Marţi, ministrul educaţiei a reluat ideea lansată luni şi a adăugat că cei care lansează acuzații de plagiat „sunt un fel de habarnişti în domeniul educaţiei”, fără să o nominalizeze pe Emilia Șercan.

Emilia Şercan a menţionat că Sorin Cîmpeanu a iniţiat în primul său mandat acea schimbare a legislaţiei care a permis renunţarea la titlul de doctor.

„Iarăşi, lucrul acesta ne face unici în tot spaţiul internațional academic, şi nu numai că ne face unici, ne face de ruşine. Nicăieri în lumea asta, nici în ţările care sunt în curs de dezvoltare, despre care noi spunem că sunt sărace şi înapoiate, nu au o astfel de prevedere revoltătoare în legislaţie şi nicăieri în lume nu poţi să renunţi la un titlu de cercetare, academic, dorindu-ţi să renunţi după ce ai muncit nişte ani. Este clar, domnia sa a introdus în legislaţie cu dedicaţie pentru Victor Ponta acea prevedere”, a arătat Emilia Şercan.

Şercan a mai spus că nicăieri în spaţiul academic internaţional plagiatul nu se prescrie.

Vicepreședintele Parlamentului federal german, Wolfgang Kubicki, l-a comparat în timpul unui miting electoral pe președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, cu „un mic șobolan de canalizare”, declarație în urma căreia Ministerul de Externe de la Ankara l-a convocat, marți, pe ambasadorul german în Turcia, relatează Reuters.

Oficialul german, membru al Partidului Liber Democrat (FDP) aflat în coaliția de la guvernare, a confirmat pentru sursa citată că a făcut această afirmație, precizând că încerca să atragă atenția asupra creșterii numărului de migranți ilegali care pleacă din Turcia traversând așa-numita rută balcanică pentru a se îndrepta către Germania.

„Un șobolan de canalizare este o creatură mică, drăguță, dar în același timp inteligentă și vicleană, care apare și în poveștile pentru copii”, a spus Kubicki, dând ca exemplu filmul de animație „Ratatouille”.

Wolfgang Kubicki a mai spus că președintele turc a făcut o afacere bună pentru țara sa atunci când a acceptat să reducă numărul de refugiați care intră în Uniunea Europeană în 2015.

„Dar, în același timp, trebuie să remarcăm că valul de refugiați de-a lungul rutei balcanice (din Turcia) este din nou în creștere, ceea ce reprezintă o provocare pentru politica externă și internă a Germaniei”, a adăugat oficialul.

Reacția Turciei

În replică, Turcia a condamnat „declarațiile jignitoare” ale lui Kubicki și l-a convocat pe ambasadorul Germaniei la Ankara pentru a protesta față de comentariile politicianului.

„Condamnăm în cei mai fermi termeni declarațiile jignitoare făcute de Wolfgang Kubicki, vicepreședintele Parlamentului Federal German, despre președintele nostru într-un discurs în timpul campaniei electorale pentru statul Saxonia Inferioară”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe al Turciei, Tanju Bilgic, adăugând că Wolfgang Kubicki este „complet lipsit de moralitate și responsabilitate politică”, iar astfel de „declarații indecente oferă în esență o idee despre nivelul politic și moral al lui Kubicki și dezvăluie vulgaritatea lui”.

În Turcia, insultarea președintelui este o infracțiune penală.

Foto: EPA

Luptele pentru controlul regiunii Donbas, estul Ucrainei, sunt concentrate acum în cele două orașe importante din punct de vedere strategic. Lîman se află sub controlul rus, în timp ce Bahmut este deținut de Ucraina, iar ambele armate se întrec pentru a revendica noi teritorii înainte de venirea iernii, relatează The New York Times.

Cele două orașe sunt la mai puțin de 50 de kilometri unul de celălalt. Ucraina se străduiește să recupereze Lîman, aflat la o joncțiune feroviară care servește ca un important centru de aprovizionare în partea vestică a Donbasului. Forțele ruse controlează orașul, dar Kievul speră să-l folosească drept un punct din care să împingă trupele inamice spre est.

Pe de altă parte, Bahmut este partea de intrare într-o zonă controlată de forțele ucrainene. Rușii l-au bombardat intens în ultimele trei luni, iar capturarea sa le-ar oferi o victorie importantă după pierderile teritoriale pe care le-au suferit recent în nord.

Luptele pentru Bahmut și Lîman se rezumă la poziționarea strategică a celor două armate înainte ca linia frontului să stagneze, odată cu venirea iernii.

Dacă ambele orașe se vor afla sub control ucrainean, forțele Kievului vor fi pregătite ca în lunile următoare să recupereze alte teritorii pierdute. Dacă, din contră, rușii vor ocupa și Bahmut, pe lângă Lîman, forțele Moscovei vor putea, în lunile următoare, să sporească atacurile asupra celor două orașe mari din Donbas - Kramatorsk și Sloviansk.

La Lîman, ucrainenii au cunoscut un oarecare succes. Trupele Kievului atacă orașul din sud și vest și cuceresc sate din suburbii pe măsură ce avansează. Rămas fără aprovizionarea rusă din nord, în urma contraofensivei ucrainene, orașul a fost considerat la început o țintă relativ ușoară, dar avansul soldaților ucraineni a fost încetinit între timp de întăririle rusești.

„Totul se schimbă foarte repede aici”, a spus, sub protecția anonimatului, un soldat ucrainean poziționat chiar la sud de orașul care a fost capturat de forțele ruse în primăvară.

În Bahmut, Rusia folosește aceeași strategie a Ucrainei, de a ataca din două direcții, est și sud. Cel puțin un sat de lângă periferia orașului a fost capturat de ruși la începutul acestei luni.

Spre deosebire de Lîman, unde există un amestec de rezerviști ruși, separatiști și forțe ale armatei regulate, zona din jurul orașului Bahmut este în mare parte controlată de grupul Wagner, o forță paramilitară care raportează direct Kremlinului. Soldații ucraineni din apropierea frontului spun că acestora li se adaugă deținuți din închisorile din regiunile separatiste, care au fost recrutați.

Luptele sunt „din ce în ce mai rele”

Prinși în mijlocul confruntărilor din cele două zone sunt civilii, care nu își doresc decât să se încheie luptele, notează The New York Times.

Pe măsură ce sunt atacate, orașele ucrainene aflat sub asaltul rusesc trec prin mai multe etape. La început sunt bombardate periferiile, apoi centrul orașului, iar atacurile, mai rare inițial, se intensifică pe măsură ce trece timpul.

Pierderea alimentării cu energie electrică, apă, căldură și servicii de telefonie mobilă semnalează de obicei începutul izolării complete.

În această etapă s-a aflat Bahmut la începutul lunii septembrie, dar în ultimele zile, serviciile au început să funcționeze din nou, în unele părți ale orașului.

Luptele sunt „din ce în ce mai rele. Podul a fost aruncat în aer, bombardamentele sunt constante”, a declarat Andrii, un comerciant din centrul orașului.

Regiunea ucraineană Donbas este alcătuită din orașe miniere și platouri uriașe acoperite cu mormane de zgură de la minele de cărbune din zonă. În 2014, separatiștii susținuți de ruși au format acolo două republici separatiste - Republica Populară Donețk și Republica Populară Luhansk - și au luptat cu guvernul ucrainean timp de opt ani, până când Rusia a declanșat invazia în Ucraina pe 24 februarie.

Foto: EPA

Vladimir Putin se pregătește să anexeze în mod oficial aproximativ 15% din teritoriul ucrainean, după referendumurile privind aderarea la Rusia organizate în zonele controlate de forțele ruse și de separatiștii susținuți de Moscova. Anexarea ar putea fi anunțată vineri, 30 septembrie, potrivit unor oficiali britanici, scriu Reuters și Euronews.

Referendumurile - pe care Occidentul și Kievul le-au denunțat ca fiind o „farsă” - s-au încheiat marți în teritoriile ocupate din regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, zone aflate în sudul și estul Ucrainei.

Conform agenției de presă de stat ruse RIA Novosti, numărătorile inițiale arată o majoritate de 96,97% a celor care au fost în favoarea aderării în regiunea Herson, pe baza a 14% din voturile numărate, și o majoritate de 98,19% în Zaporojie, pe baza a 18% din voturile numărate.

În autoproclamata Republică Populară Donețk au votat „pentru” 98,27% dintre cei care s-au prezentat la urne, după numărarea a 20,64% din voturi, în timp ce în autointitulata Republică Populară Luhansk au votat „pentru” 97,83% (21,11% din voturi), indică rezultatele parțiale anunțate de presa rusă de stat.

Referendumurile deschid calea pentru ca Vladimir Putin să anexeze cele patru zone, după care experții se așteaptă ca liderul de la Kremlin să prezinte orice atac ucrainean asupra acestora drept un atac la adresa Federației Ruse. Președintele rus a amenințat săptămâna trecută că este dispus să folosească armele nucleare pentru a apăra „integritatea teritorială” a Rusiei.

Doctrina nucleară a Rusiei permite utilizarea unor astfel de arme în cazul în care armele de distrugere în masă sunt folosite împotriva teritoriului său ori dacă statul rus se confruntă cu o amenințare existențială din partea armelor convenționale.

Ce teritorii vor fi anexate?

Rusia intenționează să anexeze aproximativ 15% din teritoriile ucrainene pe care forțele sale le controlează, precum și aproximativ 3% din zonele pe care nu le controlează - inclusiv liniile de front unde soldații ucraineni încă luptă, de exemplu în regiunea Donețk.

Aceste zone includ:

O mare parte din estul Ucrainei, cunoscută sub numele de Donbas, unde trăiesc mari concentrații de etnici ruși și ucraineni vorbitori de limbă rusă.Cele două părți ale Donbasului includ acum autointitulatele Republici Populare Donețk (RPD) și Luhansk (RPL), pe care Putin le-a recunoscut ca state independente chiar înainte de invazia din 24 februarie. Una din liniile de front trece prin Donețk.Regiunea Herson ocupată de forțele ruse.Regiunea Zaporojie, de asemenea aflată sub ocupație rusă.

Puse laolaltă, Rusia ar anexa cel puțin 90.000 km pătrați de teritoriu ucrainean. Aceasta este o suprafață de aproximativ aceeași mărime cu cea a Ungariei sau a Portugaliei.

Rusia, care a recunoscut frontierele post-sovietice ale Ucrainei prin Memorandumul de la Budapesta din 1994, a anexat totuși Peninsula Crimeea, în 2014. Împreună cu teritoriile din celelalte patru zone, Moscova va anexa cel puțin o cincime din teritoriul ucrainean.

Cât de repede ar putea avea loc anexarea oficială?

După referendumuri, liderii separatiști ai acestor regiuni ar putea face cereri oficiale către Kremlin pentru includerea teritoriilor în Federația Rusă. Putin ar putea aproba rapid, iar legislația privind „aderarea” ar putea fi adoptată la fel de repede.

O lege de recunoaștere oficială a celor patru regiuni ca teritoriu al Rusiei ar putea fi înaintată Parlamentului rus chiar marți seară, potrivit presei locale, care anunță că proiectul de lege ar putea fi adoptat până miercuri - asta, deși, oficial, Moscova a anunțat că va aștepta rezultatele finale înainte de a merge mai departe cu procesul de anexare.

Acesta va trece apoi prin camera superioară a Parlamentului de la Moscova, Consiliul Federației - un pas considerat adesea o formalitate - și ar putea fi finalizat până joi.

Se așteaptă ca Vladimir Putin să facă un anunț oficial cu privire la anexare până la sfârșitul săptămânii - vineri e ziua cea mai vehiculată.

TASS, agenția de știri de stat a Rusiei, a relatat că senatorilor li s-a spus să se pregătească pentru un „eveniment important” vineri. Agenția a mai precizat că politicienii sunt obligați să facă în prealabil trei teste anti-COVID – o măsură de precauție impusă tuturor persoanelor care se întâlnesc cu Putin, potrivit AFP.

Cu toate acestea, anunțul lui Putin ar putea veni și mai devreme de vineri. În 2014, președintele rus a semnat proiectul de lege care recunoștea Peninsula Crimeea ca parte a Federației Ruse la două zile după referendumul organizat de Moscova și înaintea unui vot care urma să fie dat în parlament.

După ce, pe 27 februarie 2014, forțele ruse au preluat controlul asupra Crimeei, care are o majoritate etnică rusă și care a fost transferată Ucrainei în perioada sovietică, pe 16 martie a avut loc un referendum privind aderarea la Rusia. Liderii din Crimeea au declarat că oamenii au votat în proporție de 97% pentru separarea de Ucraina și alipirea la Rusia. Rusia a inclus oficial Crimeea în teritoriul său pe 21 martie, la mai puțin de o lună după ce a invadat-o.

Îl poate opri Occidentul pe Putin?

Nici Occidentul, nici Ucraina nu îl pot împiedica pe Putin să revendice aceste regiuni, deși Statele Unite și aliații săi spun că doresc ca Ucraina să învingă Rusia pe câmpul de luptă - și o vor ajuta să facă acest lucru prin furnizarea de arme, dar nu de trupe NATO.

Statele Unite sunt pregătite să impună costuri economice suplimentare Rusiei, împreună cu aliații Washingtonului, în cazul în care Moscova va merge mai departe cu anexarea acestor porțiuni ale teritoriului ucrainean, a anunțat Casa Albă.

Cu toate acestea, după ce au impus sancțiuni severe Rusiei, nu există prea multe măsuri economice punitive de aplicat, cu excepția cazului în care Statele Unite reușesc să convingă China și India să fie de acord cu plafonarea prețului energiei rusești.

Occidentul ar putea trimite însă armament mai performant în Ucraina.

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina a primit sisteme sofisticate de apărare antiaeriană, cunoscute sub numele de National Advanced Surface-to-Air Missile System (NASAMS), din partea Statelor Unite.

Zelenski a avertizat în repetate rânduri că „pseudo-referendumurile” privind anexarea de teritorii de către Rusia vor distruge orice șansă în privința negocierilor de pace.

Una dintre figurile de rang înalt din administrația sa, consilierul Mihailo Podoliak, a cerut marți ca orice fel de referendum organizat de ruși să fie întâmpinat cu o creștere a sancțiunilor economice internaționale împotriva Rusiei și cu o creștere a livrărilor de arme către Ucraina, inclusiv rachete Army Tactical Missile System (ATACMS) - rachete ghidate care au o rază de acțiune de 300 km.

Foto: Profimedia Images

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia

În cele 11 zile de proteste izbucnite după moartea unei tinere care a fost arestată sub acuzația că a încălcat codul vestimentar din Iran, cel puțin 76 de manifestanți au fost uciși de forțele de securitate, potrivit unui bilanț anunțat de Iran Human Rights (IHR), o organizație cu sediul în Norvegia, relatează BBC.

Activiștii acuză autoritățile că folosesc forța în mod disproporționat și muniție reală pentru a suprima disidența.

Cele 76 de decese au fost înregistrate în 14 provincii, iar printre cei care și-au pierdut viața se numără șase femei și patru copii, precizează reprezentanții IHR, care avertizează că restricțiile privind funcționarea internetului provoacă întârzieri în raportare.

„Riscul de tortură și maltratare a protestatarilor este serios, iar folosirea muniției reale împotriva protestatarilor este o crimă internațională. Lumea trebuie să apere revendicările poporului iranian pentru drepturile sale fundamentale”, a declarat directorul IHR, Mahmood Amiry-Moghaddam.

Tonight in the city of Yazd, two women standing on top of a car throw their hijabs in the air while protesters cheer and clap, on the 11th night of unrest in Iran over the death of #MahsaAmini, 22, in morality police custody and a near total internet shutdown.#مهسا_امینی pic.twitter.com/aqaxLhtX4C

— Shayan Sardarizadeh (@Shayan86) September 26, 2022

De asemenea, IHR a afirmă că videoclipurile și certificatele de deces pe care le-a obținut au confirmat faptul că forțele de securitate au tras direct asupra protestatarilor, lucru negat de autoritățile iraniene.

Presa iraniană de stat a estimat numărul morților la 41, precizând că printre victime se află și membri ai forțelor de securitate.

În același timp, sute de persoane au fost arestate, printre care și 20 de jurnaliști.

Biroul ONU pentru drepturile omului și-a exprimat îngrijorarea cu privire la răspunsul violent al autorităților iraniene, pe care le-a îndemnat să respecte dreptul de a protesta pașnic.

Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor din SUA a cerut eliberarea reporterilor și bloggerilor care au fost reținuți, precum și a apărătorilor drepturilor omului, avocaților și activiștilor din rândul societății civile.

„Forțele de securitate iraniene trebuie să renunțe la măsurile lor represive împotriva jurnaliștilor care spun această poveste și să restabilească accesul la internet, care este vital pentru a menține publicul informat”, a transmis CPJ.

Cum au izbucnit protestele

Demonstrațiile antiguvernamentale s-au răspândit în peste 80 de orașe din Iran de la înmormântarea Mahsei Amini, pe 17 septembrie.

Tânăra kurdă în vârstă de 22 de ani din orașul nord-vestic Saqez vizitase capitala Teheran pe 13 septembrie, când a fost arestată de poliția moralității, care a acuzat-o că a încălcat legea care cere femeilor să-și acopere părul cu un hijab. Ea s-a prăbușit după ce a fost dusă la un centru de detenție pentru a fi „educată” și a murit la spital după trei zile de comă.

Polițiștii spun că tânăra a decedat după ce a suferit o insuficiență cardiacă bruscă, însă familia ei spune că Mahsa era sănătoasă și acuză că a fost bătută de ofițeri.

În timpul protestelor care s-au răspândit rapid în țară au fost văzute femei care și-au ars vălurile islamice ori și-au tuns părul în public și au scandat mesaje precum „Femei, viață, libertate” și „Moarte dictatorului”, o referire la liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.

Foto: Hepta

La o zi după ce România a retrogradat în Divizia C a Ligii Națiunilor, Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal, a transmis că îl susține pe Edi Iordănescu pentru un nou mandat pe banca naţionalei, informează Gazeta Sporturilor.

Evoluțiile echipei naţionale din meciurile cu Finlanda (1-1) și Bosnia-Herțegovina (4-1) l-au convins pe Răzvan Burleanu să meargă în continuare pe mână lui Edi Iordănescu.

„Au fost demarate procedurile pentru zilele următoare. Vineri urmează o ședință a Comisiei Tehnice, apoi raportul va fi validat de o ședință a CEx. Vrem ca la tragerea la sorți pentru Euro 2024 să știm sigur ce antrenor vom avea. Eu pot să vă zic propunerea mea, este Edi Iordănescu!", a spus Răzvan Burleanu.

Preşedintele FRF a punctat că ultimele două jocuri ale echipei naţionale ne dau încredere pentru campania din primăvara viitoare.

„Rolul nostru, ca administrație, este să oferim tot ce trebuie din punct de vedere logistic. Am încercat să scoatem maximum posibil cu orice selecționer. Dacă ne uităm la ultimele două meciuri, suntem de acord că s-a creat o coeziune la nivelul lotului. Ne dă încredere pentru campania care începe în luna martie a anului viitor, avem motive de optimism", a declarat preşedintele FRF.

Ce ne bucură este că nu ne-am dus mai jos de urna a 3-a în tragerea la sorți pentru Euro 2024. În ceea ce privește că în următoarea ediție a Ligii Națiunilor am retrogradat, vom întâlni echipe mai accesibile. Ce ne interesează este că în meciul cu Finlanda am văzut 9 jucători crescuți la tineret, iar cu Bosnia am văzut 7 jucători. Acești jucători trebuie să își atingă potențialul maxim campania următoare.

Răzvan Burleanu:

Întrebat dacă a primit semnale că Edi Iordănescu va accepta noua misiune, Răzvan Burleanu a spus de ce l-a propus în continuare pe actualul selecţioner. „A contat foarte mult și acest lucru. Cât timp ai un antrenor dornic, care crede că poate duce echipa națională mai departe, trebuie să îi acorzi încredere. Dacă nu ar fi crezut, nu ar fi fost o propunere", a explicat Burleanu.

Preşedintele FRF a mai spus că „înaintea acestor două meciuri am avut anumite îndoieli. După al doilea meci cu Muntenegru, am realizat că nu putem câștiga grupa. A fost o echipă mai bună decât noi, am pierdut 6 puncte acolo. Nu am avut nicio discuție cu Edi în care să nu văd optimismul și speranța".

Echipa din spatele Moon World Resorts vrea să construiască o serie de hoteluri gigantice care să semene cu Luna, în Dubai, relatează CNN.

Fiecare construcţie ar urma să aibă o înălțime maximă de 224 de metri și o circumferință maximă de 622 de metri, în funcție de locație și de autorizațiile de planificare, iar fiecare sferă va reda cât mai fidel Luna.

Antreprenorul canadian Michael R. Henderson, cofondator al Moon World Resorts, a declarat pentru CNN Travel că a ales acest design pentru că Luna este un „brand recognoscibil". „Șapte miliarde și jumătate de oameni o cunosc, toată lumea o iubește”, spune el.

Potrivit lui Henderson, Moon World Resort va fi „o stațiune foarte luxoasă și contemporană, complet integrată, cu o mulțime de facilități apeciate”, cum ar fi restaurante sau spa-uri - fiecare cu o tentă lunară.

Reprezentările artistice au în vedere interioare în stil navă spațială și divertisment tematic - inclusiv ceea ce Henderson preconizează ca fiind punctul culminant al atracției, o experiență care reproduce cum este să mergi pe Lună.

„Vă vom oferi posibilitatea, în timpul vieții dumneavoastră, de a merge pe ceea ce veți crede că este suprafața lunară”, spune Henderson.

Moon World Resorts lucrează la acest proiect de două decenii.

Investiţia într-un astfel de resort se ridică la 5 miliarde de dolari

Obiectivul pe termen lung este de a construi patru resorturi Moon, unul în America de Nord, unul în Europa, unul în Orientul Mijlociu și Africa de Nord și unul în Asia.

Emiratele Arabe Unite, în special Dubaiul, au fost desemnate de companie ca fiind „pe primul loc” pentru deschiderea primei stațiuni Moon World. Henderson spune că acest lucru se datorează faptului că Emiratele Arabe Unite sunt „foarte populare pentru turiști" și găzduiesc „o mulțime de proiecte de infrastructură".

Potrivit lui Henderson, înscrierea pentru a merge pe „suprafața lunară” a stațiunii îi va costa pe oaspeți 500 de dolari.

Acesta crede că prima stațiune Moon World Resort s-ar putea deschide în 2027, după o investiţie de 5 miliarde de dolari.

Foto: Moon World Resorts Inc.

Numărul rușilor care intră în Uniunea Europeană a crescut în urma mobilizării parțiale ordonate de Moscova, iar trecerile ilegale s-ar putea înmulți și ele în cazul în care Rusia decide să-și închidă granițele pentru potențialii recruți, a anunțat marți agenția de frontieră a blocului comunitar, Frontex, potrivit Reuters.

„În ultima săptămână, aproape 66.000 de cetățeni ruși au intrat în UE, mai mult cu 30% față de săptămâna precedentă. Majoritatea au ajuns în Finlanda și Estonia", a transmis Frontex, într-un comunicat de presă.

Numai în ultimele patru zile, 30.000 de cetățeni ruși au sosit în Finlanda, potrivit comunicatului.

„Frontex estimează că trecerile ilegale ale frontierei ar putea crește dacă Federația Rusă decide să închidă granița pentru potențialii recruți”, a mai anunțat agenția UE.

O altă destinație a rușilor care fug de încorporare o reprezintă fostele republici sovietice din Asia Centrală şi Caucaz.

Kazahstanul a anunțat anterior că 98.000 de ruși au intrat în țară, după anunțul făcut de Vladimir Putin privind mobilizarea militară parțială, notează Sky News.

Imaginile apărute recent pe rețelele de socializare arată cozile de zeci de kilometri de mașini spre punctul de frontieră Verkhnii Lars, din Osetia de Nord, cu Georgia, iar autoritățile ruse au decis să deschidă aici un birou de înrolare.

De altfel, cozile uriașe de mașini se văd chiar din satelit, după cum arată imaginile surprinse de compania americană Maxar Technologies.

Foto: EPA

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia

Partidul extremist postfascist Frații Italiei a câștigat alegerile de duminică, beneficiind de votul de protest al italienilor dezamăgiți de clasa politică. Însă viitoarea prim-ministră Giorgia Meloni se va confrunta cu dificultăți în tentativa de a livra soluțiile atât de simple pe care le-a promis, într-un context economic dificil, cu o țară fracturată între nord și sud și o coaliție de dreapta eterogenă, spune într-un interviu pentru Libertatea profesorul italian Franco Pavoncello.

„Alegătorii au încercat totul, iar acum au ajuns la ultima variantă posibilă: «Ce poate fi mai rău?»”, spune Franco Pavoncello, profesor de științe politice la Universitatea John Cabot din Roma, explicând succesul partidului extremist Frații Italiei (FdI), care a adunat duminică 26% din voturi în alegerile legislative anticipate.

Italia se află, de altfel, la al doilea vot de protest, după ce în 2018, alegerile au fost câștigate de populiștii din Mișcarea 5 Stele (M5S), care au format un guvern cu extremiștii antimigrație din Liga lui Matteo Salvini.

Guvernul cu pricina a dezamăgit și s-a destrămat. Apoi, la guvernare a venit și stânga. În cele din urmă, al treilea cabinet rezultat din scrutinul de acum patru ani, cel condus de economistul Mario Draghi, s-a prăbușit și el în vară, un scenariu dezamăgitor pentru mulți alegători, dar aproape banal pentru instabilitatea politică italiană.

„Deci mai întâi au votat pentru M5S, apoi pentru Liga. Acum au votat pentru FdI. Și să nu uităm că aproape 40% dintre italieni nu au mers la vot - este cel mai mare absenteism din istoria republicii”, spune Pavoncello, care transmite astfel dezgustul italienilor față de clasa politică ce a dominat ultimele decenii.

Contextul votului a părut destul de clar pentru mulți analiști, deși, aparent, nu și pentru toate partidele politice din Italia.

Mulți oameni sunt nemulțumiți de guvernanți. Și au încercat să găsească un partid care va schimba lucrurile. Țara este încremenită de ceva vreme. Venitul familiilor este mai mic decât era în urmă cu 20 de ani. Multor oameni le este greu să supraviețuiască.

Profesorul Franco Pavoncello:

Principalul partid de opoziție, Partidul Democrat (PD), nu a înțeles însă exact prioritățile alegătorilor.

„În campanie, stânga a vorbit despre faptul că luptă cu Meloni și cu fascismul. Dar oamenilor nu le pasă de lupta cu fascismul, le pasă de viața lor, de inflație, de cum vor trece peste iarnă, de cum vom ține companiile în viață fără gaze”, spune Pavoncello, cu referire la criza pe care o traversează nu doar Peninsula, ci întreaga Europă, pe fondul războiului din Ucraina.

„Dacă ești într-o campanie electorală și în loc să vorbești despre aceste lucruri, vorbești despre fascism, oamenii te vor ignora”, concluzionează el.

PD a reușit să adune în cele din urmă doar 19% din voturi.

De fapt, FdI a câștigat și în raport cu partenerii de coaliție - spre exemplu, partidul Liga, al lui Matteo Salvini, care până acum un an-doi se afla în top în sondajele de opinie.

„Oamenii au fost dezamăgiți de faptul că Salvini nu a vorbit despre lucrurile importante. El vorbește încă despre migranții ilegali, dar oamenii nu dau doi bani pe migrație, sunt îngrijorați de electricitate, de facturi, de război, de supraviețuire, nu le pasă de imigranți acum”, spune profesorul.

Frații Italiei au mai beneficiat de avantajul de a fi singurul partid parlamentar aflat în opoziție, în afara coaliției conduse de Draghi, dar și de contextul tensionat generat de războiul din Ucraina.

Apoi, toate grupările din defuncta coaliție de guvernare, condusă de tehnocratul Mario Draghi, au devenit vulnerabile din simplul fapt că au colaborat cu UE. „Din momentul în care te-ai aliat cu UE, ai devenit foarte vulnerabil în fața acestui vot de protest în care se propun soluții imediate. Chiar dacă soluțiile nu sunt posibile”, spune profesorul.

„În același timp, fără război, aceste alegeri nu ar fi avut loc”, adaugă Pavoncello. „Lumea s-a speriat”, explică profesorul.

Nu în ultimul rând, explică el, „politicienii trebuie să știe să mobilizeze alegătorii. Trebuie să înțeleagă ce se întâmplă în mintea oamenilor”. Liderul PD Enrico Letta nu a fost însă capabil, nici Salvini nu a fost capabil, crede profesorul.

Iar Meloni și FdI, observă el, au avut toate răspunsurile corecte, „au spus că suntem suverani, că vom avea grijă de italieni, că UE nu ne dă suficienți bani, că vom renegocia PNRR-ul”.

Problemele lui Meloni

Pentru Giorgia Meloni, problemele abia încep însă. În primul rând, ea va trebui să conviețuiască cu doi lideri cu viziuni diferite din propria coaliție - Matteo Salvini și Silvio Berlusconi, care nu s-au descurcat deloc bine în alegeri.

Liga lui Salvini nu a reușit să treacă de pragul de 9%, jumătate din scorul obținut în 2018, pierzând numeroase voturi în favoarea lui Meloni. Chiar poziția de lider a lui Salvini este pusă sub semnul întrebării. Forza Italia, gruparea lui Berlusconi, a adunat și ea în jur de 8%, de asemenea sub scorul din 2018.

„FdI au câștigat mult, dar partidele din alianță au pierdut mult. Practic, totul a fost câștigat de Meloni. Întrebarea este: va fi guvernul stabil?”, se întreabă Pavoncello. O problemă, spune el, este formarea guvernului.

„Cine vor fi noii miniștri? Meloni și partidul ei nu au fost într-o poziție de a guverna, nu cunosc structura statului, nu au legături cu jucătorii-cheie de pe scena internațională. Sunt outsideri. Au o experiență limitată”, spune profesorul.

Apoi, diferendele dintre partidele din coaliție sunt multe.

Salvini și Meloni au viziuni diferite. Meloni este adepta unui stat centralizat. Salvini vrea autonomie regională în nord. Există multe divergențe și nu e clar cum vor fi rezolvate. Guvernatorii din nord vor milita în continuare pentru autonomie. Ca partid postfascist, autonomia este ultimul lucru pe care FdI și-l dorește.

Profesorul Franco Pavoncello:

Viziunile economice diferite din coaliția lui Meloni sunt și ele vitale. Salvini vrea să cheltuie mulți bani, să acumuleze datorii - lucru care îngrijorează Europa -, iar Meloni, care va ocupa fotoliul de prim-ministru, pare mai reticentă.

Chestiunea economică este în mod special una complicată pentru Italia. „Problema este că țara a fost profund îndatorată de 50 de ani încoace. Nimic nu se poate face. Vorbim despre 50 de ani cu o datorie mai mare de 100% din PIB. Țara face eforturi să respire, se sufocă”, spune profesorul.

Banii primiți de Italia din fondul de redresare COVID (PNRR) reprezintă o gură de oxigen pentru economie. În schimbul lor, premierul Mario Draghi a început o serie de reforme considerate necesare de mulți economiști. Rămâne de văzut dacă acestea vor fi întrerupte.

„Draghi a susținut competiția, spre exemplu. Dar multe categorii profesionale din Italia au interesele comerciale protejate. Spre exemplu, taximetriștii. Sau complexele de pe plaje. Acestea fac mulți bani și au controlul asupra plajelor garantat. Când deranjezi aceste interese, începi să deranjezi mulți oameni”, spune profesorul.

Comentatorii au sugerat în ultimele săptămâni că Meloni a semnalat o continuitate a reformelor începute de Draghi.

Rămâne de văzut și cum va împăca Meloni interesele divergente dintre Nord și Sud.

Important de subliniat este faptul că, în vreme ce dreapta s-a impus în nord, alegerile din toate regiunile sudului au fost câștigate de M5S. Formațiunea populistă și-a dezamăgit mulți dintre alegătorii câștigați în 2018, dar a avut un atu puternic în acest scrutin: venitul cetățenesc.

Este vorba despre o sumă de 700 de euro alocată de stat gospodăriilor care trăiesc în sărăcie, principala politică aplicată de M5S în timpul guvernării, în mod deosebit populară în regiunile din sud, care sunt și principalele beneficiare.

„Țara”, observă Pavoncello, „este la fel de divizată ca întotdeauna”.

Venitul cetățenesc ar putea fi un punct important de dispută. FdI au promis că îl vor elimina, dar rămâne de văzut cum vor face acest lucru.

La fel de multe necunoscute rămân și în privința celorlalte promisiuni și soluții imediate propuse de Meloni: renegocierea PNRR-ului, spre exemplu.

„Va fi capabilă să o facă? Probabil că nu”, spune Pavoncello.

„Riscul este că va eșua, va pierde banii din PNRR, panica piețelor se va accelera și de data aceasta chiar vom intra în incapacitate de plată. Apoi îl vor chema pe Draghi iarăși”, concluzionează el.

„Interesant este că de fiecare dată când Italia a fost în criză, au chemat pe cineva, precum (Mario) Monti sau Draghi. Acum l-au chemat, însă nici nu l-au lăsat să termine. Mai avea șase luni”, spune profesorul.

Cine este, de fapt, Meloni

Intrată în politică într-un partid postfascist care a suferit mai multe transformări, Meloni a cunoscut o ascensiune fulminantă în ultimii ani (în 2018, ea aduna doar 4%, puțin chiar și pentru un partid de extremă dreapta). Succesul ei s-a construit pe criza de credibilitate a adversarilor de stânga și a partenerilor de dreapta.

În ciuda eforturilor sale de a-și îndulci discursul, Meloni este cunoscută pentru pozițiile sale dure, conservatoare, care limitează drepturile comunității LGBT sau drepturile femeilor.

În afara Italiei, ea și-a exprimat sprijinul atât pentru NATO, cât și pentru Ucraina - o poziție care diferă drastic de cea a aliaților săi din coaliție, Salvini și Berlusconi.

Presa străină s-a concentrat destul de mult pe pericolul revenirii fascismului la putere în Italia. Analiștii au atras atenția asupra unei potențiale alianțe a euroscepticilor.

În Italia, analiza pare a fi ceva mai nuanțată. „Avem aceste partid la putere. Nu sunt fasciști, dar unele valori vin din această zonă. Sunt suveraniști, naționaliști, «Italia pe primul loc», un pic ca dreapta trumpistă”, spune Pavoncello.

Profesorul respinge, spre exemplu, comparația cu Marine Le Pen, șefa Adunării Naționale, care a obținut un scor istoric în finala prezidențială de anul acesta, după ce în ultimii ani și-a moderat discursul naționalist și xenofob. „Au ceva în comun, dar nu se plac foarte mult. Marine Le Pen este diferită. Ea reprezintă dreapta laică etatistă. Meloni este dreapta religioasă. Din acest punct de vedere nu se înțeleg”, spune el.

Pavoncello nu crede nici într-o alianță strânsă cu Viktor Orban, deși unele interese în Europa coincid. Premierul maghiar s-a grăbit, de altfel, să o felicite pe Meloni după victorie.

„Nu cred că va sări în brațele lui Orban. Este o atlantistă, susține legăturile cu SUA. Dar este eurosceptică. Deci asta rămâne de văzut. Îl va aduce, spre exemplu, în guvern pe Giulio Tremonti? Care este împotriva globalizării și a Europei? El a fost ministrul de finanțe în timpul lui Berlusconi, când țara s-a prăbușit”, spune profesorul.

În același timp, spune Pavoncello, chiar Berlusconi este în mod paradoxal cel care ar putea juca un rol stabilizator pentru cursul european al coaliției.

„Meloni este într-o alianță cu Berlusconi, care nu este interesant să sfideze Europa și care nu este interesant de Orban. A și spus-o: «Europa pe care o vrem nu este cea a lui Orban». Deci va trebui să fie atentă. A câștigat mult, dar depinde de aceste partide, altfel nu are majoritatea”, spune profesorul.

„În cele din urmă, nu este vorba despre ceea ce crede «noua Meloni». E vorba despre ce va putea face. Și cum va putea justifica eventualele eșecuri”, spune Pavoncello.

„Stânga a intrat în război fără arme”

Problema lipsei de credibilitate a clasei politice italiene este adâncită de situația proastă în care se află grupările de centru-stânga.

„Stânga trebuie să se reorganizeze. Unul dintre motivele pentru care au pierdut este că nu s-au aliat. Au mers la război fără arme și au fost uciși”, spune Pavoncello.

La finalul unei campanii eșuate, în care a vorbit mai mult despre pericolul Meloni decât despre soluțiile pe care le poate oferi partidul său, șeful PD, Enrico Leta, a anunțat că nu își va mai prelungi mandatul la conducere.

M5S, cealaltă grupare importantă care va rămâne în opoziție, s-a descurcat bine în sud. Dar arma lui Giuseppe Conte, fostul premier și liderul partidului, a fost una singură: venitul cetățenesc. M5S a militat în campanie pe ideea că va fi singurul partid care va proteja acest venit.

Mulți analiști au observat că venitul a ajutat multe familii aflate în sărăcie, în același timp, aproape toate vocile au fost de acord că instrumentul trebuie cumva reformat, pentru a evita abuzurile. „E o nebunie. Pentru că oamenii preferă să nu mai muncească, primesc mai mulți bani dacă nu muncesc”, spune Pavoncello.

Iar în final, toate lucrurile sunt complicate de războiul care pare fără sfârșit în Ucraina.

Fără război, Italia era într-o perioadă bună. Economia explodase. Războiul ne-a făcut viața mult mai grea. Și nu știm cum se va termina. Cred că înainte de a fi mai bine, va fi mai rău. Dar s-ar putea să fie mai rău și să nu fie mai bine deloc.

Profesorul Franco Pavoncello concluzionează:

Poliția a descins, marți dimineața, la locuința interlopului Fane Văncică, într-un dosar penal în care este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lipsire de libertate și tulburarea ordinii și liniștii publice, au declarat surse judiciare pentru ziarul Libertatea. Ulterior el a fost reținut pentru 24 de ore.

UPDATE ora 18.40. Bărbatul dus la audieri marţi dimineaţă, în urma percheziţiilor într-un dosar de lipsire de libertate în mod ilegal şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, anunţă Biroul de presă al Poliţiei Capitalei, conform Agerpres.

UPDATE ora 12:12: Interlopul Fane Văncică a fost reținut pentru 24 de ore într-un dosar penal în care sunt efectuate cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Poliția Capitalei a transmis că în această dimineață, 27 septembrie, polițiștii au pus în aplicare un mandat de percheziție domiciliară în municipiul București.

Surse judiciare au declarat pentru ziar că este vorba de locuința interlopului Fane Văncică, ce a fos dus la audieri în baza unui mandat de aducere. Cercetările sunt continuate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4.

La sfârșitul lunii august, polițiștii s-au sesizat după ce pe TikTok a devenit virală o filmare video cu Fane Văncică în timp ce lovea o femeie.

Interlopul Fane Văncică a postat și el o înregistrare în care afirmă că a bătut-o pe femeie din cauza geloziei.

„Datorită faptului că am fost foarte gelos, când am fost naş, am chemat-o la mine, acum patru luni şi am avut impresia că se uită pe un prieten”, spunea individul tot într-un live pe TikTok.

Acesta a mai fost audiat în acest dosar pe 2 septembrie, după ce a fost oprit pe Aeroportul Otopeni de polițiști care l-au dus la Secția 16 de Poliție. Tot atunci a fost emis și un ordin de restricție pe numele său, după ce și-a bătut iubita.

Fane Văncică, interlop din clanul Văncică din București, a fost închis, în urmă cu mai mulți ani, după ce l-a înjunghiat pe fiul vitreg al lui Sile Cămătaru.

O vastă reţea de dezinformare despre războiul dus de Rusia în Ucraina, care a vizat mediul online din cele mai importante țări europene, a fost destructurată, a anunțat marți Meta, compania care deține Facebook şi Instagram, potrivit agenției France Presse, citată de Agerpres.

Operaţiunea rusă a început în mai şi a vizat în principal Germania, dar şi Franţa, Italia, Marea Britanie și Ucraina, a explicat David Agranovich, un reprezentant al Meta, în cadrul unei discuţii cu jurnaliştii.

În centrul operaţiunii se aflau circa 60 de site-uri care imitau site-urile unor publicații extrem de cunoscute, printre care ziarele germane Spiegel şi Bild, cotidianul englez The Guardian sau agenţia italiană de presă ANSA.

Reţeaua rusă posta acolo articole care criticau Ucraina şi pe refugiaţii ucraineni sau susţineau Rusia, după care le distribuia pe YouTube, Facebook, Instagram, Telegram, Twitter sau pe site-uri de petiţii online.

Meta a deschis o anchetă după ce unii jurnalişti de investigaţie au început să pună la îndoială autenticitatea acestor site-uri.

„Probabil este vorba de cea mai importantă şi mai complexă operaţiune de origine rusească pe care am întrerupt-o de la începutul războiului din Ucraina", existând „o combinaţie cu adevărat neobişnuită de sofisticare şi de forţă brută", a precizat Agranovich.

Pe de o parte, imitarea unor site-uri existente în mai multe limbi a necesitat „o investiţie tehnică şi lingvistică importantă", a arătat reprezentantul Meta. Pe de altă parte, răspândirea de articole pe reţelele de socializare s-a făcut în special prin achiziţia de publicitate sau de conturi false care nu au avut mare succes, fiind adesea detectate automat de sistemele de alertă ale Meta.

În total, compania californiană a blocat 1.633 de conturi, 793 de pagini şi un grup pe Facebook, precum şi 29 de conturi pe Instagram.

Foto: Profimedia Images

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia

Două scurgeri de gaz au fost depistate la gazoductul rusesc Nord Stream 1 în apele maritime suedeze și daneze, a anunțat marți, 27 septembrie, Autoritatea Maritimă a Suediei, la o zi după ce Danemarca a raportat o scurgere din conducta Nord Stream 2, în Marea Baltică, relatează Reuters.

„Există două scurgeri la Nord Stream 1 - una în zona economică a Suediei și una în zona economică a Danemarcei. Ele sunt foarte apropiate una de cealaltă”, a transmis Administrația Maritimă Suedeză, precizând că scurgerile au fost depistate la nord-est de insula daneză Bornholm și nu este clar cum au apărut.

„Monitorizăm situația îndeaproape pentru a ne asigura că nicio navă nu se apropie prea mult de loc”, a dat asigurări un purtător de cuvânt al Administrației Maritime a Suediei.

Anunțul vine la o zi după ce Danemarca a identificat o scurgere din gazoductul Nord Stream 2, iar autoritățile maritime au emis o avertizare de navigație și au stabilit o zonă în jurul conductei, „pentru că (n.r. - scurgerea) este periculoasă pentru traficul naval”, a precizat agenția daneză pentru energie într-un comunicat.

Acuzații de sabotaj

Pe măsură ce scurgerile din cele două gazoducte sunt investigate, începe să se vorbească despre un posibil sabotaj care a dus la aceste incidente.

Fără a prezenta dovezi, premierul polonez Mateusz Morawiecki a acuzat un act de sabotaj, iar omologul său danez a afirmat, la rândul său, că un astfel de scenariul nu poate fi exclus, relatează Reuters.

„Astăzi ne confruntăm cu un act de sabotaj, nu știm toate detaliile despre ceea ce s-a întâmplat, dar vedem clar că este un act de sabotaj, legat de escaladarea situației din Ucraina”, a spus Morawiecki.

„Vorbim despre trei scurgeri cu o oarecare distanță între ele și de aceea este greu de imaginat că e o coincidență”, a declarat și șefa guvernului danez, Mette Frederiksen.

Și Rusia, care a redus livrările de gaze către Europa după ce Occidentul a impus sancțiuni, a spus că sabotajul este o variantă luată în calcul și că incidentul a subminat securitatea energetică a continentului, iar un înalt oficial ucrainean a acuzat un atac rusesc de destabilizare a Europei.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat incidentul drept „foarte îngrijorător”.

Scurgerile sunt foarte mari și ar putea dura o săptămână până când gazul să nu mai curgă din conducta Nord Stream 2, a declarat șeful Agenției Energetice din Danemarca, Kristoffer Bottzauw.

În aceste condiții, navele ar putea pierde flotabilitatea dacă ar intra în zonă.

„Suprafața mării este plină de metan, ceea ce înseamnă că există un risc crescut de explozii în zonă”, a adăugat Bottzauw.

Niciuna dintre conducte nu pompa gaze către Europa în momentul în care au fost găsite scurgerile, pe fondul disputei legate de războiul din Ucraina. Ambele conțineau însă gaz, deși nu erau în funcțiune.

Operatorul Nord Stream a spus că pagubele sunt „fără precedent”, în timp ce reprezentanții Gazprom, compania controlată de Kremlin cu monopol asupra exporturilor de gaze rusești, au refuzat să comenteze.

Rusia a redus livrările de gaz către Europa prin Nord Stream 1 înainte de a suspenda complet fluxurile în august, acuzând sancțiunile occidentale pentru o serie de probleme tehnice. Politicienii europeni spun că acesta a fost un pretext pentru a opri furnizarea de gaze.

Noua conductă Nord Stream 2 nu a intrat încă în funcțiune, planul de a fi folosită pentru furnizarea de gaz fiind abandonat de Germania cu câteva zile înainte ca Rusia să declanșeze invazia în Ucraina.

Scurgerile au avut loc înainte de lansarea de marți a conductei Baltic Pipe care transportă gaz din Norvegia în Polonia, ca parte a eforturilor Varșoviei de a-și diversifica sursele de combustibil.

Foto: EPA

Cum a ajuns Barbara Langellotti Atelier să colaboreze cu cele mai mari case de modă din lume, precum PRONOVIAS și VERA WANG?

Povestea a început acum 8 ani, când am mers în căutarea rochiei visurilor mele. Contrar așteptărilor unei experiențe de poveste, atunci când emoția este puternică, am întâmpinat câteva situații jenante pentru o viitoare mireasă precum: lipsa diversității rochiilor, taxa de probat produsele, lipsa de personal și de profesionalism, timp și număr de rochii limitat la probă, iar lista poate continua. 

În acel moment, m-am hotărat asupra faptului că nivelul acestei experiențe trebuie să fie altul și că eu pot aduce o schimbare categorică în acest domeniu.

De ce să alegi Barbara Langellotti Atelier?

Încă de mică am cochetat cu lumea modei, provenind dintr-o familie cu rădăcini italiene, unde moda se respiră prin toți porii. Am avut experiența de model cu brand-uri cunoscute, am participat la reality show-ul televizat “Next Top Model” by Catalin Botezatu, cu nume mari din industria modei românești și nu numai. Ulterior am dobândit cunoștințe în domeniul antreprenoriatului, al design-ului și am dezvoltat un stil unic, personal în crearea  vestimentației de lux feminină.

Toate experiențele și-au pus amprenta peste acest proiect de success, în continuă expansiune. Pe parcursul anului 2022, miresele s-au putut bucura de noi și în Brașov, iar în 2023 promitem extinderea și în București. 

 Am devenit  al -3-lea showroom din România care colaborează cu aceste branduri și cel care a pus zona Moldovei pe harta PRONOVIAS, ajutând viitoarele mirese din zonă să nu mai fie nevoite să parcurgă sute de kilometri pentru a întâlni rochia mult visată.

Pe langă bine cunoscutele rochii, în atelierele noastre se pot găsi rochii creații proprii, ale altor design-eri renumiți, atât de mireasă cât și de ocazie, dar dacă toate acestea nu rezonează cu imaginea rochiei dorite, o putem crea împreună ca model unicat, alături de maeștrii noștri croitori.

Imbrăcam de 8 ani mii de mirese, nașe și invitate, cu profesionalism, într-un spațiu generos de 600mp, cu o gamă diversificată de produse și cu o consiliere onestă. Satisfacția clientelor noastre este parte din reușită și poate fi identificată cu usurință atât în online, https://www.facebook.com/search/top?q=barbara%20langellotti%20atelier , https://www.instagram.com/barbaralangellotti/ , cât și în magazinele fizice.

Pe scurt, cu multă muncă, ambiție, perseverență, pasiune și devotament, poți ajunge unde ți-ai propus.

Noi nu creăm doar rochii, creăm o întreagă experiență de vis!

Dacă ești o viitoare mireasă, te poți convinge de cele menționate programându-te în showroom-urile noastre cu un singur click: https://atelierbarbaralangellotti.com/pages/solicita-o-programare

Anunţul a fost făcut marţi de Ministerul de Externe de la Sofia, care a justificat apelul prin „situaţia complicată" din Rusia, informează Agerpres, care citează DPA.

Cetăţenii bulgari ar trebui să ia în considerare să părăsească Rusia rapid prin toate mijloacele de transport disponibile, a precizat ministerul, într-un comunicat transmis marţi.

Bulgarii care rămân în Rusia sunt îndemnaţi să fie mai vigilenţi şi să evite locurile cu adunări mari de oameni, adaugă sursa citată.

Bulgaria a condamnat războiul dus de Rusia în Ucraina şi a precizat că nu va recunoaşte referendumurile de anexare, amplu criticate, din regiunile ucrainene controlate de forţele ruse.