Autorităţile din Buzău au început montarea separatoarelor de sens, pe Şoseaua Nordului, în zona Fabricii de Bere. Miercuri şi joi, în zona străzii Veteranilor se va circula cu restricţii, deoarece firma contactată de primărie lucrează la instalarea segmentelor din beton.

„Avem lipsă de procedură cu inculpatul Bengalici”, anunță judecătoarea Iosefina Pârvu, imediat ce intră în sala de la Tribunalul București. Astăzi ar fi trebuit să fie ultimul termen în procesul în care Sorin Oprescu este judecat, de 3 ani și jumătate, pentru luare de mită. Claudiu Bengalici, zis „Ben”, ajuta la spălarea banilor obținuți din mită. „Transfera succesiv sumele de bani prin cel puțin două societăți comerciale până la momentul scoaterii lor în numerar, în speranța că li se va pierde urma”, acuză procurorii DNA. Procuror DNA: „Las’ că e bine, vine Paștele!” Pentru termenul de azi, nu s-a întors dovada de citare a lui Bengalici. Și „avem o situație specială, el este în Bacău”, spune judecătoarea. Nici avocatul lui Bengalici nu e în sală, așa că judecătorul decide: „Suspendăm ședința 20 de minute și-l așteptăm, ca să știm ce putem face”. Este ora 13.00. Inculpații și apărătorii lor ies pe holul de la etajul 2 al Tribunalului București. Cineva îl sună pe avocatul lui Bengalici. La finalul pauzei, pe hol apare și procurorul de ședință al DNA. Socializează cu părțile din proces. „Ce facem, domnul avocat, amânăm?”, vrea să știe procuroarea. Pare binedispusă. „Nu s-a întors dovada de citare”, îi explică avocații. „Las’ că e bine, vine Paștele!”, aprobă reprezentanta DNA. Iosefina Pârvu către avocați: „Schimbați judecătorul!” La 13.30, se deschid ușile sălii de judecată. Peste câteva minute apare și judecătoarea Iosefina Pârvu. Se așază pe scaunul de la prezidiu și pune lângă microfon un pet cu suc de aloe vera. Apoi îi cere avocatului lui Bengalici să ia cuvântul. „Am luat legătura cu inculpatul, el nu a știut de acest termen de judecată”, explică apărătorul și continuă:. „Eu am omis să-l informez pe client, onorată instanță. E greșeala mea.” „E lipsă de procedură, domnule avocat. Lipsa de procedură nu suportă alte comentarii!”, este categorică judecătoarea. „Citația noastră comportă cel puțin două săptămâni. Îl anunțați dumneavoastră să vină, ca să dăm termen în continuare mâine?” Sala se opune, avocații spun că nu pot. „E prea devreme mâine!” „Schimbați judecătorul!”, îi îndeamnă Iosefina Pârvu, de la înălțimea mesei prezidiului. „Pentru că acest dosar presupune niște probleme tehnice. E foarte mult de citit, de studiat... Nu voi avea timp să amân pronunțarea”, adaugă judecătoarea. „La dispoziția dumneavostră! Spuneți-mi, ce să fac?” Avocații cer, în cor, un nou termen. Nu așa apropiat, dacă se poate. Trebuie să se poată! „Probatoriile sunt finalizate. De un an de zile n-am făcut altceva decât corespondență cu DNA și SRI”, le explică judecătoarea. Apoi revine și se adresează direct sălii: „La dispoziția dumneavostră! Spuneți-mi, ce să fac?”. Avocații negociază cu instanța data următorului termen. „Pe 2 mai?”, întreabă judecătoarea. „Suntem plecați în străinătate, doamna președinte”, spun avocații, cu gândul la minivacanță. „Eu, de la 1 iunie, mi-am încetat calitatea de magistrat”, anunță Iosefina Pârvu și ține să precizeze:. „Iar acest dosar este unul vast, complex, care trebuie studiat. Pot să dau termen în continuare pentru prezența domnului Bengalici și rămânem în pronunțare” Pentru judecătoare, apărătorii prezenți în sală sunt, fiecare dintre ei, „avocatul inculpatului X sau Y”, dar clienții acestora sunt „domni”. „3 mai?”, încearcă judecătoarea, să-i convingă pe avocați. „Nici atunci nu suntem în țară”, vine verdictul. „Problema tehnică pe care am vrut să v-o supun atenției este că 65% din interceptări n-au nicio legătură cu fondul cauzei”, li se destăinuie judecătoarea celor din sală. „Am constatat în volumele 6 și 7 că s-au pus în executare, la grămadă, 4-5 mandate de interceptare. Nu pot să decelez, la acest moment, care sunt pe mandatul SRI și care pe mandatul DNA. În volumele 5, 6 și 7, dacă o să constat nulități absolute, le înlătur cu totul. Sunteți de acord cu mine, domnilor avocați?”, întreabă sala magistratul Josefina Pîrvu. Se aprobă. „În iunie îmi iese decizia și mă duc să fac prăjituri acasă” Apoi, judecătoarea îl cheamă în față pe avocatul care a făcut cererea de recuzare la termenul trecut și-i reproșează că a fost de rea- credință. „Admiteți că judecătorul are nevoie de timp de studiu? Nu ignorați realitatea magistraților! Eu figurație nu fac! Aceasta este realitatea justiției: mecanic, la cantitate, fără timp!” Se revine apoi la subiectul zilei: când ar fi convenabil pentru toată lumea să se termine procesul. „Dacă dau termen peste două săptămâni, eu nu voi avea timp să soluționez acest dosar”, avertizează judecătoarea. Din nou, avocații invocă excursiile deja programate peste hotare. „Eu, pe 1 mi-am încetat calitatea”, insistă Iosefina Pârvu. „Vă dau termen mâine?” „Nuuuu”, vuiește sala. „Pe 3 mai”, plusează judecătoarea. „Nuuuu!” „Vă dau în iunie termen? În iunie îmi iese decizia și mă duc să fac prăjituri acasă”, le spune judecătoarea. Negocierile se termină cu un acord pentru următorul termen, iar avocații sunt anunțați să vină „pregătiți cu concluzii scrise”. Dar, înainte de a se despărți de auditoriu, judecătoarea are o doleanță: „Domnule Oprescu, veniți până la microfon, vă rog. Vreau să vă întreb ceva”. Fostul primar al Capitalei înaintează spre judecătoare, nedumerit. „Cât ați plătit-o pe experta dumneavoastră? Foarte bună e”, îi spune judecătoarea. Inculpatul nu înțelege rostul întrebării, așa că judecătorul se explică: „12.000 de lei am plătit noi și vroiam să știu dacă suma plătită de dumneavostră e mai mică decât suma asta.” „Mai mică”, răspunde Oprescu. Apoi, judecătoarea își îndreaptă atenția spre o avocată care povestește că a adoptat doi copii din Siria. Și pe emoția acestor chestiuni de ordin personal, se încheie un nou nou termen, al 72-lea, din procesul în care se judecă luarea de mită și spălarea de bani. Pe 6 mai, judecătoarea Iosefina Pârvu, avocații și inculpații se vor întâlni din nou. Teoretic, pentru ultimul termen. Fostul primar al Bucureștiului, acuzat că a primit o mită de 25.000 de euro  Judecata a început în noiembrie 2015. Potrivit procurorilor DNA, Sorin Oprescu făcea parte, alături de alți opt inculpați, dintr-un grup infracțional organizat care, în perioada 2013-2015, a înfiinţat în administraţia locală din Bucureşti următorul sistem: operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din bani publici trebuiau să remită o parte din profitul realizat. Oprescu este acuzat că, în septembrie 2015, a primit 25.000 de euro, la locuinţa sa din Ciolpani, de la Bogdan Popa, fost director al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti și fost șef al Administrației Cimitirelor, bani care ar proveni, conform DNA, din acte de corupţie. Cei 25.000 de euro ar fi reprezentat o parte din suma de 60.000 euro cerută de Oprescu și Popa de la administratorii unei firme, care ulterior i-au denunțat. În schimbul mitei, firma ar fi trebuit să primească un contract pentru executarea unor lucrări în cadrul Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti. În 2016, cinci dintre inculpaţi şi-au recunoscut vinovăţia şi au cerut să fie judecaţi prin procedură simplificată. Citește și:  ALBIREA CORUPȚIEI. În procesul lui Sorin Oprescu, o expertiză a durat un an, iar avocaţii au cerut recuzarea judecătoarei, ceea ce ar însemna reluarea procesului de la zero! Procesul lui Sorin Oprescu continuă! A fost respinsă cererea de recuzare a judecătoarei Judecătoarea din dosarul lui Oprescu a anunțat că se pensionează. „Mă duc să fac prăjituri acasă”!

Post-ul Reportaj la procesul lui Sorin Oprescu, ajuns la termenul 72. Judecătoarea negociază cu avocații termenele și își anunță pensionarea! „În iunie îmi iese decizia și mă duc să fac prăjituri acasă” apare prima dată în Libertatea.ro.

Mai mulți tineri s-au așezat, azi, pe treptele Ministerului Culturii, fiecare cu câte un ou în mână. Timp de minute bune, au încercat să așeze ouăle crude în poziție verticală, lucru care necesită multă răbdare, calm și concentrare. A fost o formă de protest. Tinerii sunt reprezentanți sau colaboratori ai Centrului Național al Dansului, iar instituției i s-au tăiat masiv fondurile.   de Eli Dridu Centrul Național al Dansului București este singura instituție publică de cultură din România – instituție de spectacol - echivalentă unui Teatru Național, dedicată creației de dans contemporan.  Bugetul pentru Bunuri și Servicii pentru anul 2019, alocat de Ministerul Culturii pentru CNDB este redus cu 41% față de anul trecut, fapt ce-l face să devină aproape nefuncțional. Reprezentanții centrului spun că peste 200 de artiști cu care colaborează vor fi afectați profesional, iar publicul, din ce în ce mai numeros, nu va mai avea acces la o mare parte din oferta unică a CNDB. ”A fost un happening spontan, nu protest organizat. Echilibrarea asta a unui ou crud e o practică mai veche de-a mea și mi s-a părut extrem de potrivită în acest context: CNDB e într-un aproape permanent dezechilibru, vulnerabil, fragil și sub semnul întrebării. Practica aceasta necesită răbdare, calm, atenție și concentrare, poate de aici legătura cu yoga. ” a spus  Mihaela Alexandra Dancs - coregrafă și dansatoare independentă, colaboratoare cu CNDB, inițiatoarea flashmobului de la Ministerul Culturii. Aceasta a acordat și un scurt interviu pentru libertatea.ro.  Nu doar artiștii sunt cei care vor suferi, ci și publicul - Care este motivul acestui flashmob? - Pe 10 aprilie, CNDB a dat un comunicat prin care s-a anunțat bugetul pentru anul 2019, maiexact tăierea bugetului, lucru care de fapt însemnă anularea unor programare, întrerupereaunor contracte și imposibilitate artiștilor de a-și desfășura munca în cadrul CNDB în condiții normale. - Care a fost explicația oficială pentru reducerea bugetului? - Oficial, ei au spus că nici n-au măcar tăiat foarte mult sau că nu prea au tăiat, ci că s-a primit același buget. - Cât au tăiat de fapt? - Sunt cifre de genul 45% față de anul trecut, 75% față de 2017. S-au făcut reuceri pe diverse categorii, atât pentru bunuri, cât și pentru servicii. CNDB este o instituție publică nevoită să plătească chirie lunară pentru că spațiul e inchiriat, chirie pentru care se cheltuie o bună parte din banii din buget. În felul acesta, banii pentru producție, pentru educație, pentru formare profesională, pentru difuzare de spectacole, pentru colaborări internaționale s-au împuținat foarte tare. - Intenția voastră cu flashmobul de astăzi? - Acțiunea de astăzi a fost organizată de mine. Am invitat artiști independenți, persoane care sunt cumva în aceeași situație cu mine, persoane care susțin instituția, dar susțin și dansul contemporan în general. Intenția este aceea de a atrage atenția, de a semnala că lucrurile nu sunt deloc în regulă și evident că ne dorim o rectificare a bugetului, dar, chiar și cu aceasta, programele care deja au fost anulate, nu pot fi făcute. - Ce programe se anulează? - Se anulează Festivalul Like CNDB aflat la ediția a șasea, singurul festival local de profil. Se anulează în jur de 70%, deci o parte imensă, a stagiunii naționale de dans care presupunea difuzarea spectacolelor, producțiilor CNDB în țară, în alte centre culturale. Se anulează gala premiilor CNDB și unele colabări din cadrul programului româno-francez care se desfășura în acest an. Nu doar artiștii sunt cei care vor suferi, ci și publicul. Instituția își poate pierde credibilitatea, adică lucrurile se duc tăvălug și noi nu avem cum să mai lucrăm.  

Post-ul Protest atipic pe treptele Ministerului Culturii, față de tăierea masivă a fondurilor pentru Centul Național al Dansului. „Suntem, precum oul, vulnerabili și fragili” apare prima dată în Libertatea.ro.

Intervenția de mărire a sânilor - pe care a recunoscut-o, deși schimbarea era evidentă, abia după un an - a deschis robinetul operațiilor estetice pentru Mihaela Rădulescu. Prezentatoarea de la „Ferma” n-a pus niciodată pe hârtie numărul exact al intervențiilor, însă n-a ratat nici o ocazie să spună că n-o „ating” comentariile care o dau megaoperată. Cu o excepție.  Mihaela nu a negat niciodată faptul că a apelat la serviciile medicilor esteticieni, însă susține că nu atât de mult pe cât se vehiculează. Diva de la Monaco s-a confesat apropiaților că singurul comentariu care o deranjează cu adevărat este acela că și-a scos o coastă pentru a avea talia subțire, în realitate, ea muncind enorm pentru a avea o siluetă de clepsidră, cu mijloc de viespe, coapse ferme și brațe tonifiate. Mihaela i-a invitat pe cei care pun sub semnul îndoielii acest lucru să facă întâi cel puțin jumătate din antrenamentele pe care ea le face și abia apoi să declare, dacă mai pot, că silueta ei se datorează unui medic dibace. Liftingul care i-a schimbat fizionomia, făcut în Monaco  Ajunsă în pragul vârstei de 50 de ani (va împlini jumătate de secol pe 3 august), Mihaela Rădulescu a decis să intervină și la nivelul chipului, nu doar al corpului. După modelarea de acum câțiva ani a nasului, ea i-a cerut chirurgului să-i facă un lifting facial, pentru a șterge și cel mai fin rid. Însă această procedură, făcută la Monaco, unde diva își are reședința, i-a schimbat fizionomia și a pornit un val de critici în mediul online. VIDEO | Povestea tristă a fetei de 15 ani din Vaslui care a murit de meningită. Boala a răpus-o la 10 zile după ce a fugit de acasă!

Post-ul Mihaela Rădulescu jură că… nu-i chiar așa operată cum crede lumea! O enervează că se spune că și-a scos o coastă apare prima dată în Libertatea.ro.

Procurorul Gabriela Scutea candidează din nou pentru funcția de procuror general, după ce a fost respinsă la prima etapă de selecție de către ministrul demisionar al justiției. Tudorel Toader a apreciat că niciunul din candidați nu îndeplinește criteriile funcției de conducere a Ministerului Public și a organizat o nouă etapă de selecție. Însă, Gabriela Scutea a ales să-și depună pentru a doua oară dosarul, în timp ce fostul procuror-șef DIICOT, Daniel Horodniceanu, a chemat Ministerul Justiției în judecată. Gabriela Scutea şi-a depus miercuri a doua oară candidatura la şefia Parchetului General. „În urma anunţului de selecţie publicat de Ministerul Justiţiei la data de 10 aprilie 2019, pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (...) vă adresez prezenta cerere în vederea participării la o nouă procedură de selecţie”, a scris procurorul Gabriela Scutea în cererea adresată, miercuri, ministrului Tudorel Toader, arată Mediafax. Scutea a explicat în cererea trimisă lui Toader şi motivul pentru care s-a decis să candideze pentru a doua oară pentru funcția de procuror-șef la Parchetul General. „Documentaţia ataşată acestei cereri relevă îndeplinirea cerinţelor legale pentru participarea la selecţie, iar asupra motivaţiei mele consider relevant să vă prezint faptul că experienţa acumulată în cadrul parchetelor, competititivitatea şi stilul de lucru interdisciplinar angajate în cadrul activităţii desfăşurate în toate instituţiile, conform CV-ului , conturează un profil apt să susţină provocările funcţiei de vârf în ierarhia MP”, a mai scris Gabriela Scutea.   În urmă cu câteva zile, un alt candidat respins în bloc la procedura de selecție, ex-șeful DIICOT Daniel Horodniceanu, a dat în judecată Ministerul Justiției în contencios administrativ, la Curtea de Apel Iași, considerând abuzivă înlăturarea tuturor candidaților. Citește și: Prima ruptură clară a lui Rareș Bogdan de Realitatea TV: Invitat la Silviu Mănăstire la B1 TV, a spus: „Dumneavoastră mi-ați luat locul, mai avem libere o televiziune și jumătate”  

Post-ul Procurorul Gabriela Scutea candidează a doua oară pentru funcția de procuror general. Tudorel Toader a respins toți candidații până acum apare prima dată în Libertatea.ro.

În timpul activităţilor de patrulare pe raza municipiului Buzău, zona centrală, jandarmii din compunerea echipajul de intervenţie al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Buzău au observat o persoană care avea asupra sa bagaje voluminoase.

Persoanele fizice, juridice şi instituţiile publice din România vor putea accesa, din data de 2 mai, numărul unic 1191 pentru a raporta incidentele de securitate cibernetică pe care le-au constatat, a anunţat,...

Mai mulţi oameni au ieşit în seara zilei de miercuri, 24 aprilie, în Piaţa Victoriei din Bucureşti pentru a protesta faţă de adoptarea în Parlamentul României a codurilor penale.

Lucrările de întreţinere la Autostrada Soarelui (A2) vor fi întrerupte la miezul nopţii şi vor fi reluate în data de 6 mai 2019, perioadă în care vor fi ridicate parţial restricţiile de şantier, iar...

Trafic îngreunat, la ieşirea din Buzău spre Spătaru, după un eveniment rutier în care sunt implicate trei maşini. Din primele date, se pare că impactul s-a produs pe fondul nepăstrării disntanţei faţă de autovehiculul din faţă.

Comisia Europeană a anunţat, în această seară, că va analiza cu atenţie proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaţilor, şi a reafirmat că România trebuie să reia urgent procesul de reformă. "Avem cunoştinţă despre votul asupra Codurilor penale revizuite care a avut loc astăzi în Parlamentul român. Vom studia cu atenţie măsurile adoptate, înainte de a decide paşii următori. Înţelegem că ele încă nu sunt promulgate sau intrate în vigoare. Doresc să vă reamintesc că această Comisie a fost foarte clară în privinţa poziţiei sale asupra situaţiei statului de drept în România. România trebuie să reia urgent procesul de reformă. Dacă nu se dă curs îngrijorărilor noastre, Comisia va trebui să acţioneze rapid şi să folosească mijloacele avute la dispoziţia sa", a declarat un purtător de cuvânt al executivului comunitar, pentru Agerpres. Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectele de modificare a Codului Penal şi a Codului de procedură penală. În urma votului, Partidul Național Liberal (PNL) şi Uniunea Salvați România (USR) au anunţat că o să le atace din nou la Curtea Constituţională a României (CCR). Astăzi, Comisia de la Veneţia a ajuns la Bucureşti pentru a analiza modificările la legile justiţiei şi la Codurile Penale. FOTO - EPA Citește și... Ce a transmis Klaus Iohannis delegaţiei Comisiei de la Veneţia. Şeful statului, nemulţumit de modul „defectuos” în care PSD legiferează. Cel mai recent exemplu, votul pe Codurile Penale Cine sunt parlamentarii din Opoziţie care au votat Codurile Penale şi ce prevederi controversate cuprind proiectele adoptate Comisia Iordache a dat vot pe modificările la Codul de Procedură Penală. Iordache: „O eventuală sesizare la Curtea Constituţională va fi respinsă de pe scaun!”  

Post-ul Comisia Europeană: „Vom studia cu atenţie proiectele de modificare a Codului Penal şi a Codului de procedură penală” apare prima dată în Libertatea.ro.

La 10 ani de la semnarea Parteneriatul Estic, Republica Moldova s-a bucurat de numeroase beneficii. Cele mai importante realizări ţin de călătoria fără vize în spaţiul european şi intensificarea relaţiilor...

Episcopul Huşilor, Ignatie, a trimis credincioşilor din zona Vaslui o scrisoare pastorală de Înviere, în cuprinsul căreia formulează opinii despre ordinea socială actuală.

Ingrediente: 15 creveţi, 1 ceapă mică, 2 ardei semi-iuţi, 1 roşie mică, 12 roşii cherry, 35 gr caşscaval vacă, 2-3 fire pătrunjel, 2 linguri ulei măsline, ¼ linguriţă boia dulce, sare şi piper...

Poliţiştii din Baia Mare fac cercetări în cazul unui bărbat care a fost jefuit de o tânără cu care a întreţinut relaţii sexuale, ea fiind acuzată că i-ar fi sustras acestuia, din locuinţă, suma de 4.500...

Cosmetice, textile, băuturi alcoolice false în valoare de 80.000 de euro au fost descoperite în locuinţele a cinci clujeni în urma percheziţiilor efectuate de poliţişti. Unul dintre aceştia au fost reţinuţi.

Prezentatoarea TV Iuliana Tudor (41 de ani) a făcut o declaraţie în ceea ce priveşte zvonurile potrivit cărora ar fi fost dată afară de la TVR.

Jurnaliştii de la Rise Project au publicat o anchetă în care descriu mecanismul prin care Codrin Ştefănescu, secretarul general al PSD, a vândut un teren de la marginea Bucureştiului care ar fi trebuit să se afle în proprietatea statului român.

Comisia Europeană a anunţat miercuri seară că va analiza cu atenţie proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaţilor, şi a reafirmat că România...

Reacția unei pisici fără stăpân din Turcia, când a fost încolţită de o haită de câini, a fost surprinsă de camerele de supraveghere. În imagini, care au devenit virale, se poate observa cum felina nu încearcă să fugă, ci îi atacă pe cei șase câini, pe rând, până reuşeşte să-i pună pe fugă. Spre finalul atacului, mai apare un câine care încearcă să invadeze teritoriul pisicii, dar are aceeași soartă ca și "colegii" săi de haită. Este gonit, fără nicio șansă de a reacționa în vreun fel. În România, câinii maidanezi au avariat o mașină în timp ce căutau o pisică! „Unul dintre ei trăgea de spoiler ca dintr-o bucată de carne!” FOTO - Pixabay.com Citește și... Un câine are propria rubrică la un show TV din România. Unde poate fi văzut și ce face în emisiune O femeie din Botoşani, de urgență la spital după ce a fost mușcată de o pisică 41 de pisici, salvate dintr-un apartament din București. Imagini șocante cu felinele aflate într-o stare jalnică | VIDEO  

Post-ul VIDEO / Reacția unei pisici, când a fost încolţită de o haită de câini. Imaginile au devenit virale apare prima dată în Libertatea.ro.