Traduci pagina

English French German Italian Portuguese Russian Spanish

Romania

Horoscop 2 iulie 2022. Săgetătorii s-ar putea să-și iasă din fire și să scape de sub control anumite emoții negative

Libertatea - Ven, 01/07/2022 - 11:50pm

Horoscop 2 iulie 2022. Citește horoscopul de azi pentru zodia ta. Pe libertatea găsești Horoscop zilnic cu previziuni în dragoste, bani sau sănătate. Află ce îți rezervă astrele pentru ziua de azi.


Horoscop Berbec - 2 iulie 2022:

Sunt posibile unele întârzieri, complicații de ultim moment care apar de nicăieri și îți pot strica planurile. Este important să prețuiești mai mult oamenii, decât reușita unui plan anume, care poate fi schimbat.


Horoscop Taur - 2 iulie 2022:

E destul de complicat să ieși neșifonat din anumite probleme care vor apărea astăzi, dar vei reuși, cu condiția să îți păstrezi calmul și să ai grijă ca orgoliul să nu devină mai important ca orice altceva.


Horoscop Gemeni - 2 iulie 2022:

Este o zi în care problemele obișnuite se pot transforma în poveri, fără să înțelegi prea bine ce și cum. Poate ar fi util să-ți propui, chiar de la primele ore, să fii tu mai împăciuitor și mai protector cu cei din jur.


Horoscop Rac - 2 iulie 2022:

Poate ai fi vrut o zi mai liniștită, cu mai multe momente senine, dar nu este cazul celei de astăzi și va trebui să te adaptezi. Este o zi a orgoliului și este de ajuns să știi asta, ca să nu intri în coliziune cu nimeni.


Horoscop Leu - 2 iulie 2022:

Poți deveni o sursă de echilibru pentru tine și cei din jur sau poți fi sursa unor confruntări, unele dintre ele dure. De tine depinde și de felul în care alegi să trăiești.


Horoscop Fecioară - 2 iulie 2022:

Este posibil să te consideri îndreptățit să acționezi cu duritate și să menții această atitudine atâta timp cât va fi necesar. Numai că din astfel de semințe nu pot să iasă roadele frumoase la care speri.


Horoscop Balanță - 2 iulie 2022:

Ești dornic de frumusețe și armonie, numai că ziua de astăzi ți le va oferi doar după ce vei trece peste un test al răbdării și bunăvoinței față de cei apropiați. Provocările nu sunt chiar din cele cu care ești obișnuit.


Horoscop Scorpion - 2 iulie 2022:

Poți crea un mediu agreabil în jurul tău, cu condiția să fii tu împăcat și calm. Chiar dacă vor apărea tot felul de motive de nemulțumire, vei trece peste ele și vei avea motive de încântare.


Horoscop Săgetător - 2 iulie 2022:

S-ar putea să-ți ieși din fire și să scapi de sub control anumite emoții negative care nu pot crea nimic bun. Ar fi bine să nu le iei pe toate personal și să cauți metode pentru a te relaxa, ca să revii la buna dispoziție.


Horoscop Capricorn - 2 iulie 2022:

Chiar dacă nu e cea mai plăcută dintre zile, vei avea, din când în când, răgazul necesar pentru a-ți compune o dispoziție mai generoasă și mai luminoasă, în special în familie.


Horoscop Vărsător - 2 iulie 2022:

Conflictele se reaprind ușor, fără un motiv evident, mai ales în cuplu, unde orgoliul, de ambele părți, poate duce la noi probleme. Dacă nu vrei să cedezi, nici măcar de dragul bunei înțelegeri, ar fi bine să îți cauți ceva constructiv de făcut.


Horoscop Pești - 2 iulie 2022:

Intențiile și planurile tale trec prin schimbări repetate, unele dureroase, dar este un proces benefic pentru că poate scoate ce e mai bun din tine, la lumină. Este important să îți accepți aceste oscilații și să le menții în limitele bunului simț.


Categorie: Romania

LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 128 | După ce s-au retras „din bunăvoință”, rușii atacă Insula Șerpilor cu bombe cu fosfor

Libertatea - Ven, 01/07/2022 - 11:40pm

Mai multe rachete rusești au lovit, vineri dimineața, regiunea Odesa, într-un atac soldat cu zeci de victime. Rusia și-a intensificat bombardamentele în mai multe zone, în timp ce a anunțat că se retrage din Insula Șerpilor, cucerită în primele zile ale războiului, după săptămâni de atacuri din partea Ucrainei.


23:5801-07-2022Ucraina "restabilește legătura" cu sistemele de supraveghere de la centrala nucleară de la Zaporojie

Operatorul de energie nucleară din Ucraina, Energoatom, a anunțat vineri că a restabilit conexiunea cu sistemele de supraveghere de la centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, care este ocupată de forțele ruse, relatează Al Jazeera și Sky News.


Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul de supraveghere atomică al ONU, a anunțat că dorește să inspecteze urgent centrala din sudul Ucrainei, dar autoritățile ucrainene se opun unei astfel de vizite atât timp cât forțele ruse controlează această facilitate.


A fost pentru a doua oară când s-a pierdut comunicarea cu centrala de la Zaporojie, formată din șase reactoare.


Energoatom a precizat pe canalul său de Telegram că a restabilit conexiunea cu centrala "prin eforturi proprii".


Legătura a fost pierdută "din cauza întreruperii de către ocupanții din Enerhodar a tuturor operatorilor ucraineni de telefonie mobilă, inclusiv Vodavone, cu care (AIEA) are un contract pentru transmiterea de date", a explicat Energoatom.


Toate "datele obligatorii de monitorizare sunt transmise", iar AIEA a confirmat primirea lor, a menționat Energoatom.


AIEA a precizat la începutul acestei săptămâni că pierderea legăturilor de comunicare "nu face decât să sporească urgența trimiterii acestei misiuni" la Zaporojie.


AIEA a adăugat că legătura a fost pierdută "din cauza unei întreruperi a sistemelor de comunicare ale instalației".


23:5001-07-2022Zelenski a discutat cu președinții din Argentina și Chile

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a sunat vineri pe liderii din America Latină, în încercarea de a obține sprijin din partea statelor din această regiune în lupta țării sale împotriva invaziei ruse, scrie The Guardian.


"Continui să stabilesc relații cu o regiune importantă - America Latină", a scris Zelenski pe rețelele de socializare în legătură cu discuțiile pe care le-a purtat cu liderii din Argentina și Chile.


Conversațiile cu președintele argentinian Alberto Fernández și cu liderul chilian Gabriel Boric au avut loc la puțin peste două săptămâni după ce Zelenski a vorbit cu președintele ecuadorian Guillermo Lasso și cu președintele guatemalez Alejandro Giammattei.


La acel moment, Zelenski a spus, într-un discurs, că discuțiile cu Lasso și Giammattei au marcat "începutul noii noastre politici de restabilire a relațiilor cu America Latină".


Fernández a avut o convorbire telefonică de 35 de minute cu liderul ucrainean, în care și-a oferit ajutorul în orice negocieri care ar putea avea loc cu Rusia, potrivit unui comunicat de presă al guvernului argentinian.


"America Latină este un continent al păcii care respinge folosirea forței și promovează dialogul pentru a rezolva conflictele", i-a spus Fernández, în calitate de actual șef al Comunității Statelor din America Latină și Caraibe, lui Zelenski, potrivit comunicatului.


Înaintea războiului, Fernández se străduia să îmbunătățească relațiile cu Rusia. În cadrul unei întâlniri cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova, la începutul lunii februarie, Fernández a declarat că Argentina ar trebui să devină "ușa de intrare în America Latină" pentru Rusia. Ulterior, Fernández a condamnat invazia Rusiei.


Boric a scris ulterior că, în timpul discuției cu Zelenski, și-a exprimat "solidaritatea și dorința noastră de a sprijini condamnarea invaziei în cadrul organizațiilor internaționale", adăugând că Ucraina "are un prieten în America de Sud".


Zelenskiy a scris că i-a mulțumit lui Boric pentru sprijinul țării sale în cadrul Națiunilor Unite și "a discutat despre posibilitatea implicării specialiștilor chilieni în deminare".


23:3001-07-2022Reuters: Cel puțin 14 companii rusești de armament nu s-au confruntat cu sancțiunile occidentale

O nouă investigație Reuters a scos la iveală faptul că cel puțin 14 companii de armament rusești nu s-au confruntat cu nicio sancțiune occidentală, scrie The Guardian.


Peste 30 de lideri ai firmelor rusești de armament și cel puțin 14 companii din domeniul apărării nu au fost sancționate de Statele Unite, Uniunea Europeană sau Marea Britanie, arată investigația.


Unul dintre magnații din domeniul armamentului care nu a fost sancționat este Alan Lușnikov, cel mai mare acționar al companiei Kalashnikov Concern JSC, producătorul original al celebrei puști de asalt AK-47.


Potrivit documentelor analizate de Reuters, Lușnikov deține 75% din acțiunile acestei companii.


Compania, care a fost sancționată de SUA în 2014 - anul în care Rusia a invadat și anexat Peninsula Crimeea -, este responsabilă pentru 95% din producția rusă de mitraliere, puști cu lunetă, pistoale și alte arme de foc portabile.


23:2201-07-2022UE anunță un ajutor de 1 miliard de euro pentru Ucraina

Uniunea Europeană a propus vineri acordarea unui sprijin imediat în valoare de 1 miliard de euro pentru Ucraina, a anunțat șefa Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, potrivit The Kyiv Independent.


"Prima parte a pachetului de asistență macrofinanciară a fost anunțată în luna mai. Aceasta va contribui la satisfacerea nevoilor urgente din țară. UE va continua să ofere ajutor Ucrainei și, pe termen lung, va sprijini reconstrucția acesteia", a scris președinta Comisiei Europene, într-un mesaj publicat pe Twitter.


Today we propose €1 billion for Ukraine.The first part of the macro-financial assistance package announced in May. It will help meet urgent needs in the country. The EU will keep on providing relief to Ukraine and in a longer-term support its reconstruction. pic.twitter.com/Ln3FCP4iUj

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 1, 2022
23:1501-07-2022Ucrainenii au distrus o dronă a rușilor în valoare de 7 milioane de dolari

Forțele ucrainene au atacat vineri două depozite cu muniție ale rușilor și au distrus o dronă de 7 milioane de dolari, scrie The Kyiv Independent, care preia site-ul ucrainean de știri nv.ua.


Potrivit Comandamentului Operațional "Sud" al Ucrainei, soldații ucraineni au efectuat lovituri aeriene asupra a două depozite rusești de muniții situate în regiunea Herson și au distrus o dronă "Forpost" în regiunea Mikolaiv.


"Vehiculul aerian rusesc fără pilot Outpost, care căuta o țintă pe care să o lovească în regiunea Mikolaiv, a fost «eliberat de la îndeplinirea sarcinilor atribuite» de către unitatea noastră de rachete antiaeriene", a transmis comandamentul, într-un mesaj publicat pe Facebook.


23:0401-07-2022Guvernator: 12 rachete rusești au lovit regiunea Mikolaiv

Guvernatorul regiunii Mikolaiv, Vitaliy Kim, a anunțat că 12 rachete rusești au lovit vineri această regiune, informează The Kyiv Independent.


Unele dintre aceste rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană și nu au fost raportate victime în urma acestor atacuri, a precizat guvernatorul Vitaliy Kim, într-un mesaj video publicat pe contul său de Telegram.


22:4801-07-2022O piață din orașul polonez Gdansk, numită în cinstea rezistenței din Mariupol

Autoritățile din Gdansk, oraș situat în nordul Poloniei, au onorat rezistența opusă de orașul ucrainean Mariupol împotriva forțelor ruse, denumind o piață a orașului cu acest nume, relatează Sky News.


În cadrul unei ceremonii, orașul a inaugurat, de asemenea, o expoziție în aer liber de fotografii cu imagini surprinse în interiorul Mariupolului, care prezintă suferințele locuitorilor și apărătorilor săi în timpul asediului rușilor.


Oficialii din Gdansk au declarat că numele "Heroic Mariupol" ("Mariupolul eroic"), primit de o piață a orașului, reprezintă un apel la mai mult ajutor și sprijin pentru Ucraina în lupta pentru apărarea suveranității sale.


În timpul asediului rușilor, orașul-port a fost bombardat continuu timp de mai multe săptămâni, ceea ce a dus la moartea a sute de civili.


Multe orașe din Polonia - inclusiv Gdanskul - oferă adăpost pentru milioane de refugiați din Ucraina.


22:3901-07-2022SUA oferă mai multă muniție pentru sistemul HIMARS în cadrul pachetului militarde 820 de milioane de dolari pentru Ucraina

SUA furnizează, în cadrul ultimului pachet de ajutor de 820 de milioane de dolari pentru Ucraina, mai multă muniție pentru sistemul avansat de rachete HIMARS (High Mobility Artillery Rocket Systems), a anunțat vineri Pentagonul, potrivit CNN.


Pentagonul nu a precizat câte obuze vor fi furnizate pentru sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate, capabil să lanseze un "baraj" de rachete ghidate pe o distanță de aproximativ 40 de mile, dar Ucraina a făcut din solicitarea de a-i fi livrate mai multe sisteme și mai multă muniție una dintre prioritățile sale de top.


Muniția pentru sistemul HIMARS va face parte din cea de-a 14-a Autorizare Prezidențială de Retragere (PDA), ceea ce înseamnă că va proveni direct din stocurile existente ale armatei SUA. Această PDA se ridică la 50 de milioane de dolari.


22:2401-07-2022Șeful diplomației finlandeze: Războiul în Europa, dincolo de Ucraina, este "desigur" o posibilitate

Ministrul finlandez de Externe, Pekka Haavisto, a declarat vineri pentru CNN că un război în Europa, dincolo de Ucraina, este "bineînțeles" o posibilitate.


"Bineînțeles că este o posibilitate. Și de aceea este atât de important să sprijinim Ucraina în acest moment", a afirmat Haavisto.


Întrebat dacă Ucraina poate câștiga războiul, Haavisto a răspuns: "Ei pot menține situația și, în acest sens, pot câștiga această bătălie. Cred că, desigur, din punct de vedere moral, se află pe o poziție superioară. Sunt foarte uniți".


"Au nevoie de sprijinul nostru", a adăugat șeful diplomației finlandeze.


22:1501-07-2022Lloyd Austin: Războiul Rusiei, "cea mai mare amenințare pentru Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace"

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a calificat vineri după-amiază războiul Rusiei din Ucraina drept "cea mai mare amenințare la adresa securității europene de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial" încoace, relatează Sky News.


"Războiul deliberat al [președintelui rus Vladimir] Putin amenință mai mult decât suveranitatea Ucrainei", a adăugat Lloyd Austin.


21:4001-07-2022Rușii au atacat Insula Șerpilor și au lansat bombe cu fosfor, susține comandantul-șef al forțelor ucrainene

Două avioane rusești de atac au lansat bombe cu fosfor pe Insula Șerpilor, în seara zilei de vineri, 1 iulie, informează site-ul 24tv.ua, care îl citează pe comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene, Valeri Zalujnîi. Conform acestuia, atacul a fost efectuat de două avione Su-30, care au decolat de pe aerodromul Bilbek.


Valeri Zalujnîi a publicat pe contul său de Telegram o înregistrare video cu acest atac.


Potrivit acestuia, conducerea Rusiei nu-și respectă nici măcar propriile declarații despre așa-numitul "gest de bunăvoință" privind retragerea de pe Insula Șerpilor.


Armata rusă a anunțat joi că s-a retras de pe Insula Șerpilor, o poziție strategică din Marea Neagră cucerită de Moscova în primele zile ale invaziei și care a fost bombardată de armata ucraineană în ultimele săptămâni. Ministerul rus al Apărării a afirmat că scopul retragerii este acela de a arăta că Moscova nu împiedică exportul de cereale din Ucraina.


"La 30 iunie, ca un gest de bunăvoință, Forțele Armate ale Federației Ruse și-au finalizat sarcinile atribuite pe Insula Șerpilor și au retras garnizoana staționată acolo", a afirmat joi generalul Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.


De partea cealaltă, Ucraina vorbește despre încheierea cu succes a unei operațiuni a trupelor ucrainene.


Mai multe detalii: Comandatul-șef al forțelor ucrainene: Două avioane de atac ale rușilor au lansat bombe cu fosfor asupra Insulei Șerpilor


21:2501-07-2022Papa Francisc: ONU este neputincioasă să pună capăt războiului din Ucraina

Papa Francisc a declarat că Organizația Națiunilor Unite (ONU) este neputincioasă să pună capăt războiului din Ucraina, scrie BBC.


Într-un interviu în limba spaniolă acordat agenției naționale de știri Télam din Argentina, Suveranul Pontif a afirmat că actul constitutiv al ONU - Carta Organizației Națiunilor Unite - "nu conferă organizației acest tip de putere".


Papa a spus că, deși ONU este capabilă să ajute la prevenirea războaielor, nu are "puterea de a-și afirma autoritatea" asupra războiului din Ucraina și a altor conflicte din lume.


De asemenea, el a cerut "curaj și creativitate" din partea instituțiilor internaționale, arătând că cele două calități sunt necesare pentru a ajuta la rezolvarea unor conflicte foarte grave.


21:1701-07-2022UE pregătește un plan de urgență care să-i permită să se descurce fără energia rusească

Comisia Europeană s-a angajat să elaboreze în această lună un plan de urgență menit să ajute țările membre ale UE să renunțe energia rusească, în contextul războiului din Ucraina, relatează Al Jazeera și Sky News.


Șefa Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a anunțat că inițiativa se va baza pe acțiunile UE de renunțare la cărbunele, petrolul și gazele naturale rusești și va completa efortul derulat la nivelul întregului bloc pentru accelerarea dezvoltării energiei regenerabile, cum ar fi energia eoliană și solară.


"Pregătim planuri de urgență pentru Europa", a declarat von der Leyen în orașul ceh Litomysl, marcând debutul perioadei de șase luni în care Cehia deține președinția rotativă a UE.


"Prețurile la energie sunt ridicate. Oamenii, pe bună dreptate, se așteaptă ca noi să facem ceva în această privință", a precizat președinta Comisiei Europene.


Aceasta a mai spus că planul de urgență, care va fi prezentat la jumătatea lunii iulie, se va concentra pe două puncte cheie: pe faptul că va avea o "idee clară" despre unde să fie redusă aprovizionarea cu energie rusească, acest lucru urmând să fie făcut "într-un mod inteligent", precum și pe nevoia de a veni în sprijinul țărilor UE care se confruntă cu dificultăți de aprovizionare.


"Avem nevoie de un plan bun, comun pentru ca energia sau gazul să ajungă acolo unde este cea mai mare nevoie", a punctat Ursula von der Leyen.


21:0001-07-2022Zelenski condamnă "actul deliberat de teroare" din Odesa

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat seria de atacuri cu rachete asupra regiunii Odesa din sudul Ucrainei drept un "act de teroare" deliberat al Rusiei, adăugând că "nu a fost o lovitură întâmplătoare, așa cum încearcă să o prezinte presa rusă", relatează BBC și Sky News.


"Acesta a fost un atac cu rachete țintit, un act de teroare comis de Rusia, să o spunem direct, împotriva orașelor și satelor noastre, împotriva oamenilor noștri, adulți și copii", a afirmat vineri Zelenski.


Potrivit serviciului de stat pentru situații de urgență, 21 de persoane au fost ucise, inclusiv un băiat de 12 ani, în timp ce alți 39 de oameni au fost răniți, după ce un bloc de apartamente din satul Serhiyivka și o stațiune de vacanță din apropiere au fost lovite peste noapte de rachete.


Anterior, Zelenski a declarat că atacul de la Odesa a întărit nevoia urgentă Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană și a făcut apel la un proces de aderare mai rapid.


20:4401-07-2022Separatiştii proruşi au inculpat încă doi prizonieri britanici

Oficialii din autoproclamata Republică Populară Doneţk (RPD) din estul Ucrainei, susținuți de Moscova, au anunţat vineri punerea sub acuzare a încă doi combatanţi britanici care au luptat alături de armata ucraineană împotriva trupelor ruse şi care au fost luaţi prizonieri, transmit EFE și Reuters, potrivit Agerpres.


Anunțul vine în contextul în care, tot vineri, alți doi luptători străini, un britanic şi un marocan condamnaţi anterior la moarte de un tribunal al separatiştilor proruşi, au formulat recurs la decizie.


''Sunt în prezent investigaţi mercenarii Dylan Healey şi Andrew Hill. Eu sunt acuzaţi pentru aceleaşi delicte ca mercenarii condamnaţi anterior. Li s-au prezentat acuzaţiile'', a declarat un reprezentant al RPD.


Dylan Healeym a fost luat prizonier de către militari ruşi în regiunea ucraineană Zaporojie la jumătatea lunii aprilie, potrivit organizaţiei britanice Presidium Network. La rândul său, Andrew Hill, fost soldat în infanteria britanică şi veteran al războiului din Afganistan, a fost rănit în luptă în Ucraina şi luat prizonier în regiunea Nikolaev.


Mai multe detalii: Încă doi britanici luați prizonieri în Donbas, inculpați de separatiștii proruși


20:2201-07-2022Cetățeanul marocan și unul dintre cei doi britanici condamnați la moarte în Donețk au făcut apel la sentință

Cetățeanul britanic Shaun Pinner și marocanul Brahim Saadoun, condamnați la moarte de către oficialii proruși din estul Ucrainei, controlat de trupele ruse, au făcut apel împotriva sentințelor lor, relatează presa rusă de stat, potrivit The Guardian.


Curtea Supremă din autoproclamata Republică Populară Donețk (RPD) a primit apeluri din partea avocaților lui Brahim Saadoun și Shaun Pinner, a anunțat agenția de presă TASS.


Aiden Aslin, un alt britanic condamnat la moarte de către tribunalul separatiștilor din Donețk, nu a depus încă apel la această decizie, precizează TASS.


20:1001-07-2022Kuleba cere sisteme moderne de apărare antiaeriană după atacul din regiunea Odesa

Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a condamnat Rusia pentru atacurile cu rachete efectuate vineri dimineață asupra unei zone rezidențiale din regiunea Odesa, din sudul Ucrainei, care s-au soldat cu cel puțin 21 de morți și 38 de răniți, relatează CNN și The Guardian.


Într-o scurtă declarație publicată pe Twitter, Kuleba a cerut comunității internaționale să trimită sisteme moderne de apărare antirachetă în Ucraina.


"Statul terorist Rusia își continuă războiul împotriva civililor cu lovituri de rachete efectuate peste noapte în regiunea Odesa, ucigând zeci de persoane, inclusiv copii. Îndemn partenerii să doteze Ucraina cu sisteme moderne de apărare antirachetă cât mai curând posibil. Ajutați-ne să salvăm vieți și să punem capăt acestui război", a scris șeful diplomației ucrainene.


Terrorist state Russia continues its war against civilians with overnight missile strikes on Odesa region killing dozens, including children. I urge partners to provide Ukraine with modern missile defense systems as soon as possible. Help us save lives and put an end to this war. pic.twitter.com/SQP6UUkNlf

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) July 1, 2022
19:3501-07-2022NATO poartă discuții pentru construirea unei baze navale în Albania

Prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, a anunțat vineri că guvernul său poartă discuții cu NATO pentru a construi o bază navală la Porto Romano, un port aflat în construcție pe coasta Adriaticii, informează Al Jazeera.


Edi Rama a declarat în cadrul unei conferință de presă că Porto Romano, situat în apropierea orașului de coastă Durres și destinat să devină cel mai mare port al țării, va avea o secțiune comercială, precum și o bază navală militară.


El a precizat că baza va fi construită și cofinanțată de NATO și Albania, care a devenit membră a Alianței Nord-Atlantice în 2009.


În luna mai, Rama a declarat că guvernul său pune, de asemenea, la dispoziția NATO baza navală Pashaliman, situată la 200 km sud de Tirana.


Baza Pashaliman a fost înființată de Moscova ca bază de submarine în anii 1950 pentru a găzdui 12 submarine în apropiere de Vlore, locul unde se întâlnesc Marea Adriatică și Marea Ionică.


19:2101-07-2022Kievul cere Turciei să rețină o navă sub pavilion rus care ar transporta cereale ucrainene furate

Ucraina a cerut Turciei să rețină și să aresteze o navă cargo sub pavilion ruse care transporta cereale ucrainene, relatează Reuters.


Nava Zhibek Zholy a fost implicată în "exportul ilegal de cereale ucrainene" din portul Berdiansk, ocupat de trupele ruse, și se îndrepta spre Karasu, Turcia, cu o încărcătură de 7.000 de tone, a precizat biroul procurorului general al Ucrainei într-o scrisoare adresată Ministerului turc al Justiției.


Separat, un oficial al ministerului ucrainean de externe a declarat că nava a preluat din Berdiansk prima încărcătură de aproximativ 4.500 de tone de cereale, care, potrivit oficialului, aparțin Ucrainei.


Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia că fură cereale din zonele ocupate, fapt negat de Kremlin.


19:1001-07-2022Cel puțin un mort și 5 răniți după ce un centru de reabilitare medicală pentru copii de lângă Odesa a fost lovit în atacul rușilor

După atacul cu rachete efectuat de forțele ruse asupra unei zone rezidențiale de lângă Odesa, oraș situat în sudul Ucrainei, ministrul Sănătății din Republica Moldova, Ala Nemerenco, a anunțat că una dintre clădirile lovite este un centru de reabilitare pentru tratarea copiilor moldoveni cu probleme de sănătate, relatează CNN.


Într-o declarație publicată pe Facebook, Nemerenco a precizat că, deși clădirea în sine nu a fost grav avariată, fiind sparte doar ferestrele unei părți a clădirii, un angajat a fost ucis și cinci au fost răniți în urma atacului.


"Ministerul Sănătății deține în Sergheevca un Centru de reabilitare pentru copii. Este un sanatoriu renovat, cu condiții bune, copiii cu probleme de sănătate din Republica Moldova având posibilitatea să beneficieze de servicii medicale de reabilitare pe litoralul Mării Negre. (…) În urma atacului Centrul nu a avut de suferit grav, doar geamurile cazangeriei fiind făcute țăndări. Dar cu regret am fost anuntați că 5 colaboratori ai Centrului sunt răniți și unul a decedat, ei toți locuind în clădirea care a fost afectată de bombardamente", a scris ministrul moldovean al Sănătății.


"Acești oameni pașnici au făcut zilele copiilor Moldovei mai frumoase, s-au ocupat de reabilitarea lor cu mult drag si dăruire și le dorim din suflet recuperare totală. Familiei colegului decedat exprimăm profunde condoleanțe si păreri de rău…", a adăugat Ala Nemerenco.


Centrul fusese închis pentru pacienți de când a început pandemia de coronavirus, a precizat Nemerenco. Se crede că niciun copil nu s-ar fi aflat în centru în momentul atacului.


Mai multe detalii: Rachetele trase de ruși în Odesa au lovit și un sanatoriu pentru copii deținut de Republica Moldova. Un mort și cinci răniți


18:2201-07-2022Norvegia promite un sprijin de 1 miliard de euro pentru Ucraina

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Stoere, a promis vineri un sprijin în valoare de 1 miliard de euro (1,04 miliarde de dolari) pentru Ucraina care va fi acordat pe parcursului anului în curs și în 2023, relatează Al Jazeera și Sky News.


Jonas Gahr Stoere a declarat reporterilor, în cadrul unei conferințe de presă alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că aceste fonduri vor ajuta Ucraina să se apere, să sprijine persoanele aflate în dificultate și să contribuie la eforturile de reconstrucție.


Mai multe puteri occidentale au oferit Ucrainei sprijin financiar și armament de când Rusia și-a lansat invazia în țara vecină, pe 24 februarie.


18:1701-07-2022Ministerul Agriculturii din Ucraina: Exporturile de cereale s-au prăbușit cu 43%

Ministerul ucrainean al Agriculturii a anunțat vineri că exporturile de cereale ale țării sale au scăzut cu 43% față de anul trecut, până la 1,41 milioane de tone în iunie, acestea prăbușindu-se practic de la începutul războiului, după ce porturile de la Marea Neagră - ruta cheie pentru transporturi - au fost în mare parte închise, relatează Reuters.


Ministerul a precizat că fermierii din sudul și estul Ucrainei au început deja recolta din 2022, treierând 293.800 de tone de cereale de pe aproximativ 1% din suprafața însămânțată.


Guvernul de la Kiev a anunțat anterior că Ucraina ar putea recolta până la 65 de milioane de tone de cereale și semințe oleaginoase în acest an, față de 106 milioane în 2021, din cauza căderii multor terenuri agricole în mâinile forțelor ruse și a gradului mai mic de valorificare a cerealelor.


18:1101-07-2022UE vrea să interzică aurul rusesc în noul său pachet de sancţiuni împotriva Moscovei

Uniunea Europeană lucrează la un nou set de sancţiuni, care să vizeze aurul rusesc, pentru a copia o iniţiativă a G7 destinată să restrângă şi mai mult resursele de venituri ale Moscovei, au declarat pentru Bloomberg mai multe surse din apropierea acestui dosar, potrivit Agerpres.


Rusia este al doilea mare producător mondial de aur, iar în 2021 exporturile sale de metal galben sunt estimate la 12,6 miliarde de lire sterline. La începutul acestei săptămâni, Marea Britanie, SUA, Japonia şi Canada au dezvăluit planuri referitoare la interzicerea de noi importuri de aur din Rusia, în ideea de a limita capacitatea lui Vladimir Putin de a-şi finanţa forţele armate, precum şi încercările oligarhilor ruşi de a evita impactul sancţiunilor financiare prin achiziţionarea de aur.


Potrivit surselor citate de Bloomberg, pregătirile pentru un nou pachet de sancţiuni europene care să vizeze Rusia sunt în derulare, iar unele state membre vor includerea de măsuri suplimentare la propunerile Bruxelles-ului, înaintea ca acestea să fie prezentate statelor membre spre aprobare.


În plus, noul pachet va include şi revizuiri la măsurile aprobate anterior, precum ajustări la regulile cu privire la tranzitul bunurilor supuse la sancţiuni spre enclava rusească Kaliningrad, au dezvăluit sursele, care au dorit să îşi păstreze anonimatul.


Liderii G7 care s-au reunit în Germania la începutul acestei săptămâni au căzut de acord să discute şi opţiunile cu privire la o plafonare a preţului pentru petrolul rusesc, inclusiv prin interzicerea unor servicii precum asigurarea necesară celor care vor să transporte ţiţei şi produse petroliere, dacă petrolul rusesc nu va fi achiziţionat la un preţ mai mic decât plafonul convenit.


18:0501-07-2022Ambasadoarea rusă în Bulgaria va cere Moscovei să își închidă reprezentanța diplomatică de la Sofia

Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a anunțat că va cere Moscovei să închidă ambasada din Bulgaria după ce autoritățile de la Sofia au respins apelul împotriva deciziei de a expulza 70 de membri ai personalului diplomatic, relatează Reuters.


Decizia Rusiei de a închide ambasada sa de la Sofia va atrage automat închiderea ambasadei Bulgariei de la Moscova.


Bulgaria, stat membru al NATO și EU care s-a remarcat totuși printr-o aproapiere în trecut de Rusia, se află în centrul unui scandal diplomatic după ce premierul Kiril Petkov a decis expulzarea a 70 de dipomați ruși din cauza unor îngrijorări de spionaj.


Mai multe detalii: Ambasada Rusiei la Sofia ar putea fi închisă drept răspuns la decizia Bulgariei de a expulza 70 de diplomați


17:3001-07-2022Nou bilanț al victimelor din Odesa: 21 de oameni și-au pierdut viața

Cel puțin 21 de persoane au fost ucise în timpul loviturilor din timpul nopții efectuate de trupele ruse în regiunea Odesa din sudul Ucrainei, indică cel mai nou bilanț anunțat de autoritățile ucrainene, informează Sky News.


Rachetele au lovit în noaptea de joi spre vineri, la ora 1.00, un bloc de apartamente cu nouă etaje din satul-stațiune Serhiivka - care a fost complet distrus în urma exploziei.


O clădire de apartamente învecinată a fost, de asemenea, avariată, iar taberele de vacanță din apropiere au fost, de asemenea, lovite, potrivit agenției de știri Reuters.


Serhiy Bratciuk, purtătorul de cuvânt al administrației regionale din Odesa, a anunțat că 21 de persoane au murit în urma atacului. Printre acestea se numără și un băiat de 12 ani.


Anterior s-a crezut că doi copii au fost uciși, dar acest lucru este acum neclar.


Autoritățile ucrainene au precizat anterior că 41 de persoane au fost salvate din clădirea de apartamente în care locuiau 152 de persoane.


17:1501-07-2022Bilanțul deceselor din Odesa crește la 20

Numărul persoanelor ucise în urma loviturilor din noaptea trecută din regiunea Odesa a crescut la 20, potrivit serviciilor de urgență ucrainene, citate de CNN.


Cel puțin 16 persoane au fost ucise într-o clădire rezidențială, iar alte patru - inclusiv un copil - au fost ucise într-o altă lovitură asupra unui centru de recreere.


O a treia lovitură a aterizat pe un câmp, au declarat autoritățile. 38 de persoane au fost rănite în urma loviturilor. O operațiune de salvare este în curs de desfășurare.


"Nu ne așteptăm să găsim pe cineva în viață, dar există o șansă", a declarat mai devreme primul ministru adjunct de interne Evghenii Yenin, vorbind de la locul atacurilor.


16:3501-07-2022Germania condamnă atacul ruşilor din Odesa

Germania a condamnat atacurile cu rachete din apropierea orașului portuar ucrainean Odesa, afirmând că atacurile asupra civililor reprezintă crime de război, notează BBC.


"Președintele rus Putin și cei responsabili vor trebui să fie trași la răspundere", a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german în cadrul unui briefing.


Vineri, cel puţin 19 persoane au fost ucise în urma unui atac cu rachte, care a lovit un bloc de apartamente din satul Serhiivka și o stațiune de vacanță din apropiere. Rusia a negat că ar fi vizat civili.


16:1001-07-2022Cetățenii ruși nu mai pot intra în Ucraina fără viză

Începând de astăzi, 1 iulie, cetățenii ruși au nevoie de viză ca să intre pe teritoriul Ucrainei, relatează CNN și Europa Liberă. Autoritățile de la Kiev au renunțat astfel la un regim vechi de un deceniu prin care rușii nu trebuiau să obțină vize pentru a trece în țara vecină.


„Decizia guvernului ucrainean de a anula regimul fără viză pentru ruși a intrat în vigoare astăzi. Călătoriile fără viză sunt un privilegiu pentru cetățenii democrațiilor dezvoltate care nici nu ucid civili și nici nu pun în pericol suveranitatea națiunilor vecine”, a scris şeful Serviciului de Frontieră al Ucrainei, Serghei Deineko, pe Facebook.


Anterior, Ministerul ucrainean al Externelor a precizat că rușii ar putea solicita vize în opt orașe din țara lor: Moscova, Sankt Petersburg, Ekaterinburg, Kaliningrad, Kazan, Novosibirsk, Rostov-pe-Don și Samara. Cererile vor fi procesate de misiunile diplomatice ucrainene din alte țări, în condițiile în care Ucraina a rupt relațiile diplomatice cu Rusia după declanșarea invaziei pe 24 februarie.


Mai multe informaţii: Cetățenii ruși nu mai pot intra în Ucraina fără viză


15:5501-07-2022Școlile din Kiev se redeschid la 1 septembrie

Școlile din capitala ucraineană se află acum în vacanța de vară, după ce au intrat online când Rusia și-a lansat invazia în țară pe 24 februarie. Șefa departamentului de educație și știință din Kiev, Olena Fidanyan, a declarat, citată de AFP, că cea mai importantă sarcină pentru noul an școlar "este siguranța elevilor și a profesorilor", transmite The Guardian.


Teritoriile adiacente școlilor vor fi verificate pentru detectarea explozibililor, iar adăposturile antiaeriene din școli vor fi reaprovizionate cu apă, medicamente și alte lucruri necesare, a precizat ea.


Toate școlile vor organiza "instruirea necesară cu profesorii și copiii cu privire la acțiunile în timpul unei alerte antiaeriene", a adăugat ea.


Acei copii care nu au putut să se întoarcă la Kiev vor putea studia de la distanță, a spus Fidanyan.


15:3501-07-2022Bilanțul victimelor în atacul rusesc asupra unui bloc din Mykolaiv a crescut la 8

Opt persoane au fost ucise în urma atacului cu rachete asupra unei clădiri rezidențiale din orașul Mykolaiv din sudul Ucrainei, miercuri, potrivit oficialilor locali, transmite The Guardian.


Serviciul de stat pentru situații de urgență din Ucraina a anunțat aseară târziu că trupul unui bărbat a fost descoperit sub o scară prăbușită, ceea ce a dus numărul total al morților la opt și șase răniți.


Miercuri, primarul Oleksandr Senkevych a declarat că opt rachete au lovit orașul, adăugând că clădirea rezidențială pare să fi fost lovită de o rachetă de croazieră rusă X-55. Fotografiile de la fața locului arătau fumul care ieșea dintr-o clădire cu patru etaje, cu etajul superior parțial distrus.


15:1501-07-2022Încă o groapă comună cu peste 100 de cadavre a fost descoperită la Mariupol, anunță un oficial ucrainean

Trupurile descoperite acum în groapa comună din Mariupol s-ar afla acolo de la sfârșitul lunii februarie, spune un consilier al primarului din orașul-port, Petro Andriuşcenko, într-un mesaj pe Telegram, relatează EFE și Unian, citate de Agerpres.


”Descoperiri triste în fiecare săptămână. O nouă groapă comună sub ruinele de pe malul stâng. Strada Kievskaia, 53. Din nou peste 100 de cadavre rămase de la sfârşitul lunii februarie”, a anunțat oficialul. Potrivit acestuia, ”ocupanţii caută să îndepărteze molozul şi nu spun nimic despre vreo reînhumare” a trupurilor, iar oamenii rămași încă în oraș ”continuă să trăiască precum în nişte caverne”.


De asemenea, Andriuşcenko spune că nu mai au loc exhumări. ”Autorităţile de ocupaţie sunt într-atât de preocupate de crearea unei imagini a restaurării oraşului încât nu le mai arde de reînhumări. Mormintele temporare din faţa blocurilor devin treptat permanente”, a precizat el.


Mai multe informaţii: Încă o groapă comună cu peste 100 de cadavre a fost descoperită la Mariupol, anunță un oficial ucrainean


15:0001-07-2022Rusia susține că a capturat o rafinărie din Lysychansk

Ministerul rus al Apărării anunţă că forțele sale au capturat o rafinărie de petrol din orașul ucrainean Lysychansk, transmite agenția rusă de presă RIA, conform BBC.


Anterior, guvernatorul regiunii Luhansk, Serhiy Haidai, a declarat că forțele ruse au luat cu asalt o parte a unei rafinării din Lysychansk, deținând părți din aceasta.


Haidai a declarat pe Telegram că oamenii care locuiesc în Lysychansk "abia își părăsesc subsolurile și casele", adăugând că au izbucnit incendii în case și centre comerciale.


Capturarea orașului ar permite forțelor ruse să pătrundă mai adânc în regiunea Donbas din estul Ucrainei. Acesta a devenit punctul central al ofensivei rusești de când a eșuat în capturarea Kievului, după invazia începută în februarie.


14:4501-07-2022Separatiştii din Doneţk vor să introducă pedeapsa cu moartea

Separatiștii susținuți de Rusia în estul Ucrainei vor introduce pedeapsa cu moartea în 2025, potrivit unui cod penal actualizat al autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), scrie The Guardian.


Un tribunal rusesc mandatat din RPD a condamnat la moarte doi britanici, Aiden Aslin și Shaun Pinner, și pe marocanul Brahim Saadoun, sub acuzația de "terorism". Sentința a fost catalogată ca fiind o "judecată falsă" în Marea Britanie.


Noul cod penal, în vigoare începând de vineri, prevede că pedeapsa cu moartea trebuie executată prin împușcare și că șeful RPD, controlată de Rusia, are ultimul cuvânt în ceea ce privește acordarea de grațieri pentru orice persoană condamnată la moarte.


Nu este clar ce ar însemna noile reguli pentru bărbații capturați, relatează Reuters.


Joi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a declarat că a emis un ordin către Rusia pentru a se asigura că bărbații nu vor fi condamnați la pedeapsa cu moartea.


În replică, Kremlinul a declarat că nu este obligat de hotărârile CEDO, din care Rusia s-a retras după ce trupele sale au invadat Ucraina la 24 februarie.


14:2001-07-2022Putin spune că sancțiunile occidentale împing Rusia și Belarus spre "accelerarea integrării"

Președintele rus Vladimir Putin a afirmat că sancțiunile occidentale împing Rusia și Belarus spre "accelerarea integrării" în diverse sectoare, ceea ce, în opinia sa, ar "minimiza daunele" sancțiunilor, notează CNN.


"Rusia și Belarus continuă să crească în cooperarea lor în domeniile politic, comercial, economic, cultural și umanitar", a declarat Putin într-un mesaj video adresat vineri participanților la un forum anual Rusia-Belarus.


"Presiunea fără precedent a sancțiunilor din partea așa-numitului Occident colectiv ne împinge spre accelerarea integrării. Împreună este mai ușor să minimizăm daunele provocate de sancțiunile ilegale, este mai ușor să înființăm producția de produse solicitate, să dezvoltăm noi competențe și să extindem cooperarea cu țările prietene", a declarat Putin.


Belarus este un aliat ferm al Rusiei și a contribuit la facilitarea invaziei Moscovei în Ucraina în februarie, unele forțe rusești intrând în țară prin granița ucraineano-belarusă.


O serie de programe comune între cele două națiuni au fost deja dezvoltate și altele sunt în curs de desfășurare pentru anii următori, a declarat Putin. Printre domeniile de cooperare se numără inovarea tehnologică și industrială, finanțele și transportul.


Putin a declarat că programele comune au ca scop crearea unor "condiții economice egale pentru țările noastre" și vor "forma un cadru fiabil pentru o piață financiară și o bază de transporturi".


Mesajul său vine cu doar câteva zile înainte ca Belarus să își sărbătorească independența față de Germania nazistă, la 3 iulie, și în timp ce Rusia și Belarus au marcat 30 de ani de relații diplomatice la începutul acestui an.


Mai multe detalii: Vladimir Putin afirmă că presiunea politică a Occidentului obligă Rusia să accelereze procesul de integrare a Belarusului


14:0001-07-2022Boxerul ucrainean Oleksandr Usyk spune că soldații ucraineni răniți l-au îndemnat să "lupte pentru țară"

Campionul mondial la categoria grea la box, Oleksandr Usyk, a declarat că nu a vrut să părăsească Ucraina pe fondul războiului în curs, dar a fost îndemnat de soldații ucraineni răniți să "lupte pentru țară" în meciul său revanșă împotriva lui Anthony Joshua, transmite CNN.


Usyk s-a întors în Ucraina, a luat armele și s-a alăturat unui batalion de apărare teritorială din Kiev după invazia Rusiei și a petrecut săptămâni întregi ajutând la eforturile de război.


În martie, ministrul ucrainean al sportului a declarat că Usyk va primi permisiunea de a reveni la antrenamente în perioada premergătoare luptei sale cu Joshua, dar, în continuare, sportivul de 35 de ani a fost reticent.


"Chiar nu am vrut să părăsesc țara noastră, nu am vrut să părăsesc orașul nostru", a declarat Usyk reporterilor, potrivit Reuters. "Am mers la spitalul unde soldații erau răniți și se reabilitau în urma războiului.


"Îmi cereau să merg, să lupt, să lupt pentru țară, să lupt pentru mândria ta și dacă te vei duce acolo, chiar vei ajuta mai mult pentru țara noastră. Știu că mulți dintre oamenii mei apropiați, prieteni, prieteni apropiați, sunt chiar acum în linia întâi și luptă. Ceea ce fac eu acum, îi susțin, iar cu această luptă am vrut să le aduc un fel de bucurie între ceea ce fac ei."


13:2001-07-2022Reacția Kremlinului după atacul cu rachete din Odesa

Kremlinul respinge acuzațiile că rachetele rusești au lovit o clădire rezidențială din Odesa. Autoritățile ucrainene au anunțat că 19 persoane au murit după ce atacuri rusești asupra unui bloc rezidențial și a unui centru de recreere din regunea sudică Odesa.


„Aș dori să vă reamintesc cuvintele președintelui că forțele armate ruse nu lucrează cu ținte civile”, a declarat Dmitri Peskov în conferința zilnică cu presa.


De altfel, Moscova a respins mereu că atacă ținte civile în ciuda tuturor dovezilor de pe teren și a refuzat până și denumirea de „război”.


Anul trecut, Peskov a descris informațiile conform cărora Rusia intenționează să atace Ucraina ca fiind o invenție „ridicolă și nefondată” a presei occidentale, iar înainte decizia din 24 februarie, Peskov a spus că trupele ruse care iau parte la exercițiile militare din Belarus vor fi „retrase”. la bazele lor permanente” după încheierea acestora. În schimb, ei au avansat în nordul Ucrainei începând cu 24 februarie, într-o aparentă încercare de a captura Kievul.


13:0001-07-2022Bilanțul deceselor din Odesa crește la 19

Cel puțin 19 persoane, printre care un copil, au murit în urma atacurilor cu rachete asupra regiunii Odesa din sudul Ucrainei, au anunțat autoritățile ucrainene într-un bilanț actualizat citat de BBC.


Serviciul pentru situații de urgență spune că aproape toate victimele provin de la clădirea de 9 etaje din Serhiyivka carea fost lovită de o rachetă în timpul nopții. Alte două persoane, inclusiv copilul, au fost ucise când a fost lovit centrul de recreere din localitate.


Potrivit autorităților ucrainene, 38 de persoane, inclusiv șase copii, au fost rănite în urma atacurilor.


11:5501-07-2022Zelenski spune că drumul Ucrainei spre UE „nu ar trebui să țină ani sau decenii”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că țara sa a reușit să obțină statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană în doar 115 zile, iar drumul acum spre statutul de membru „nu ar trebui să țină ani sau decenii”.


„Am ajuns la candidatură în 115 zile. Iar drumul nostru spre aderare nu ar trebui să țină ani sau decenii. Trebuie să trecem prin acest drum rapid. Să ne facem partea noastră perfect pentru a permite prietenilor din Uniunea Europeană să ia o altă decizie istorică pentru noi la fel de rapid și într-o manieră consolidată”, a declarat Zelenski.


El a semnat, alături de premierul și președintele Parlamentului, o declarație comună pe care a descris-o drept „un semnal al unității tuturor ramurilor guvernamentale și o dovadă a determinării noastre de a obține obiectivul strategic al Ucrainei de membru deplin al Uniunii Europene”.


11:4001-07-2022Separatiștii din Donețk anunță că au mai „eliberat” o așezare

Separatiștii din Donețk au anunțat vineri, în actualizarea zilnică, „eliberarea” a 240 de așezări, „cu sprijinul luptătorilor din Luhansk și cu ajutorul artileriei forțelor din Rusia”. Numărul reprezintă o creștere cu o așezare față de bilanțul anterior.


Separatiștii mai susțin că armata ucraineană a bombardat 16 așezări controlate de autoproclamata Republică Populară Donețk, șapte persoane au fost rănite, iar 34 de case și 11 facilități civile au fost avariate.


Bilanțul separatiștilor nu a putut fi verificat independent de presa internațională.


11:2001-07-2022Pierderile suferite de armata rusă în războiul din Ucraina

Încă 150 de soldați ruși și-au pierdut viața în ultimele 24 de ore de război, potrivit bilanțului actualizat publicat vineri de armata ucraineană. Astfel, numărul de soldați pierduți de armata rusă din 24 februarie până la 1 iulie a ajuns la 35.750.


În ultima zi, au mai fost distruse, potrivit bilanțului, 4 tancuri, 10 vehicule blindate, 6 sisteme de artilerie și un elicopter.


#Russian losses according to the General Staff of the Armed Forces of #Ukraine. pic.twitter.com/kMBBuAiECv

— NEXTA (@nexta_tv) July 1, 2022
10:4001-07-2022Ursula von der Leyen, discurs în Parlamentul Ucrainei

Ucraina are acum „o perspectivă foarte clară” după decizia Uniunii Europene de a acorda statutul de țară candidată pentru aderarea la blocul comunitar, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen într-un discurs, prin videoconferință, în fața Parlamentului ucrainean.


„Ucraina are acum o perspectivă europeană foarte clară. Ucraina este o țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce era aproape de neimaginat în urmaă cu cinci luni”, a declarat liderul european.


„Iar astăzi este înainte de toate este un moment să sărbătorim această bornă istorică, o victorie a determinării și a hotărârii și o victorie a întregii mișcări care a început în urmă cu 8 ani în Maidan”, a complet Ursula von der Leyen.


Momentul a fost sărbătorit și de președintele Parlamentului ucrainean, Ruslamn Stefanchuk, care a distribuit pe Twitter o imagine cu steagul UE.


„Un moment istoric. Steagul Uniunii Europene este acum în Parlamentul Ucrainei. A fost visul meu. A devenit realitatea”, a scris el pe Twitter.


A historic moment! The flag of the European Union now in the Ukrainian Parliament ???? It was my dream ?? It came true. And I will add: the Verkhovna Rada deserves the EU flag both in color and in meaning pic.twitter.com/pQi6D1558u

— Ruslan Stefanchuk (@r_stefanchuk) July 1, 2022
10:1001-07-2022Ucraina a început să exporte energie electrică prin România

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că furnizarea de energie electrică din Ucraina către Uniunea Europeană prin România este startul unui proces care poate ajuta Europa să-și reducă dependența de gazul rusesc.


Afirmațiile făcute de Volodimir Zelenski, în mesajul de joi seară adresat poporului ucrainean, vine după un anunț al premierului Denis Smihal că Ucraina a început să exporte enegie electrică cu un volum de 100 MW.


„Mulțumită electricității ucrainene, o parte însemnată din gazul rusesc folosit de consumatorii europeni poate fi înlocuit. Vreau să vă reamintesc că legarea țării noastre la sistemul energetic comun al UE s-a desfășurat după începutul războiului. Ucrainea realizează lucruri care cândva păreau imposibile”, a declarat Zelenski.


Ucraina a ajuns la mijlocul lunii martie la o înțelegere pentru aderarea la Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport (Entso-E) ca observator după ce rețeaua sa a fost conectată la cea a UE.


09:5201-07-2022Zelenski, despre retragerea rușilor de pe Insula Șerpilor: ”Schimbă semnificativ situația din Marea Neagră”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat victoria asupra forțelor ruse care au ocupat Insula Șerpilor, un punct strategic din Marea Neagră, relatează The Guardian.


”Insula Șerpilor este un punct strategic și schimbă semnificativ situația din Marea Neagră. Nu garantează încă siguranța, nu garantează încă faptul că inamicul nu se va întoarce. Dar limitează deja în mod semnificativ acțiunile ocupanților. Pas cu pas, îi vom alunga din marea noastră, din pământul nostru și de pe cerul nostru”, a spus liderul de la Kiev.


Armata rusă a anunțat joi că s-a retras de pe Insula Șerpilor, pe care o cucerise chiar la începutul invaziei în Ucraina, în luna februarie.


„La 30 iunie, ca un gest de bunăvoință, Forțele Armate ale Federației Ruse și-au finalizat sarcinile atribuite pe Insula Șerpilor și au retras garnizoana staționată acolo”, a afirmat Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.


De cealaltă parte, serviciul de presă al Consiliului orașului Odesa a transmis joi, într-un comunicat, că rușii au evacuat în grabă Insula Șerpilor, ca urmare a unei operațiuni de succes a trupelor ucrainene, potrivit presei de la Kiev.


09:2801-07-2022Un nou bilanț al atacului asupra Odesei

18 persoane au fost ucise, printre care și doi copii, în atacul cu rachete asupra Odesei, anunță guvernatorul regional Maksim Marcenko, citat de The Guardian.


”Ca urmare a unei lovituri de noapte cu rachete Tu-22 din Marea Neagră în cartierul Belgorod-Nistru din regiunea Odesa, trei rachete X-22 au lovit un bloc de locuințe și un centru de recreere. Până la ora 9 dimineața, au fost identificate 18 victime, inclusiv 2 copii, iar 31 de persoane au fost internate, inclusiv 4 copii și o femeie însărcinată. Alți 8 au cerut ajutor medical. Din moloz au fost salvate 8 persoane, inclusiv 3 copii. Operațiunile de salvare continuă”, a anunțat oficialul, pe Telegram.


08:3301-07-2022Armata ucraineană: Rusia intensifică operațiunile militare în direcția Kramatorsk

Forțele ruse și-au intensificat operațiunile militare în direcția Kramatorsk, oraș din regiunea estică Donețk, și încearcă totodată să preia controlul asupra regiunii Luhansk, potrivit unui nou raport al Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.


În direcția Harkov, Rusia a concentrat o grupare de trupe din Districtul Militar de Vest pentru apărarea liniilor ocupate anterior și bombardează sistematic unități ale Forțelor de Apărare ucrainene pentru a le opri acțiunile, se menționează în raport.


”În direcția Slaviansk, trupele inamice continuă să conducă apărarea, să se regrupeze și să încerce să-și îmbunătățească poziția tactică. Agresorul a tras cu artilerie în pozițiile trupelor ucrainene de lângă Dolina, Mazanovka, Dibrovnoie, Grușuvakha, Adamovka, Husarovka și Ivanovka”, mai precizează reprezentanții forțelor armate ale Ucrainei.


În același timp, în zona Donețk, principalele eforturi ale forțelor ruse se concentrează pe încercuirea armatei ucrainene în Lisiceansk dinspre sud și vest, pentru a stabili astfel controlul deplin asupra regiunii Luhansk. Mai multe poziții ale forțelor ucrainene au fost bombardate, iar rușii încearcă totodată să preia controlul asupra unui tronson al autostrăzii Bakhmut-Lisichansk, la care încă nu au acces, potrivit Kievului.


De asemenea, trupele Moscovei și-au intensificat operațiunile militare în direcția Kramatorsk.


08:0601-07-202217 persoane, ucise într-un atac cu rachete asupra unui bloc și unui centru de agrement din Odesa

Atacul a avut loc în dimineața zilei de vineri, 1 iulie, iar printre victime se află și copii, relatează The Guardian, citând oficiali ucraineni. Cel puțin 17 persoane au fost ucise după ce două rachete rusești au lovit un bloc de apartamente și un centru de recreere din orașul-port de la Marea Neagră.


Forțele armate ale Ucrainei au emis o alertă îndemnând locuitorii să caute adăpost după ce trei explozii și alarme de raid aerian au fost auzite chiar înainte de ora locală 1.00.


Purtătorul de cuvânt al armatei Odesei, Serghei Bratciuk, a publicat un mesaj pe Telegram chiar înainte de ora 2 dimineața, anunțând că o „rachetă inamică” a lovit orașul și „din păcate, există victime”. Ulterior, el a precizat că atacul a fost lansat de „avioane strategice” din direcția Mării Negre.


At least 17 people have been killed as a result of a missile strike in #Odesa region. pic.twitter.com/ScTtcfBK8z

— NEXTA (@nexta_tv) July 1, 2022

„O rachetă a lovit o clădire rezidențială de nouă etaje, cealaltă – un centru de recreere din regiunea Belgorod-Nistru”, a spus Bratciuk.


Serviciile de Stat de Urgență (SES) din Ucraina au anunțat că vineri dimineață 14 persoane au fost ucise și 30 au fost rănite – inclusiv trei copii – în atacul asupra blocului de apartamente.


Trei persoane, printre care și un copil, au fost ucise într-un atac separat asupra unui centru de recreere, iar o altă persoană a fost rănită, au mai precizat reprezentanții SES.


The Guardian menționează că nu a putut confirma imediat detaliile incidentului.


07:2501-07-2022Turcia ar putea bloca încă aderarea Suediei și Finlandei la NATO, avertizează Erdogan

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a subliniat că cele două state nordice trebuie să îndeplinească cererea Ankarei de extrădare a suspecților de terorism și a avertizat că țara sa ar putea încă bloca procesul de aderare dacă Suedia și Finlanda nu răspund așteptărilor sale, relatează The Guardian.


Erdogan a spus joi, la finalul summitului NATO de la Madrid, că dacă cele două țări nordice își încalcă promisiunile, parlamentul Turciei ar putea refuza să ratifice acordul de aderare încheiat marți. Aderarea la NATO trebuie să fie aprobată oficial de toate cele 30 de state membre.


„Această afacere nu va funcționa dacă nu adoptăm acest lucru în parlamentul nostru. În primul rând, Suedia și Finlanda trebuie să-și îndeplinească îndatoririle, iar acestea sunt deja în text... Dar dacă nu le îndeplinesc, atunci, desigur, nu avem cum să le trimitem parlamentului nostru”, a declarat liderul de la Ankara, care spune că Suedia a promis extrădarea a 73 de „teroriști” în Turcia și reprimarea activităților de finanțare și recrutare ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), desemnat drept grup terorist de SUA și UE, și grupurilor asociate.


Guvernul suedez a încercat să atenueze îngrijorările că acordul ar duce la extrădari în Turcia fără un proces echitabil, în timp ce președintele finlandez, Sauli Niinistö, a subliniat că memoriul nu conține numele persoanelor vizate.


23:2030-06-2022Trupele ruse au lansat două rachete asupra regiunii Odesa

Forțele ruse au efectuat joi două lovituri cu rachete asupra regiunii Odesa, a anunțat Maksym Marchenko, șeful administrației militare din această regiune, într-un mesaj video, potrivit Ukrainska Pravda


"Astăzi, inamicul a atacat regiunea cu două rachete. Din fericire, nu există victime și nici pagube [asupra infrastructurii - n.r.]", a afirmat Maksym Marchenko, pe canalul său de Telegram.


Marchenko a mai spus că trupele ruse de ocupație au pierdut o cantitate mare de echipament militar și un număr important de militari și au fost forțate să se retragă de pe insula Șerpilor din cauza activității puternice a Forțelor ucrainene de Apărare.


Comentând afirmația oficialilor ministerului rus al Apărării, potrivit căreia retragerea trupelor ruse de pe Insula Șerpilor a fost un "gest de bunăvoință", Marchenko a spus că "gestul i-a ars foarte tare".


22:5530-06-2022Germania vrea să cumpere un sistem de apărare antirachetă israelian sau american pe fondul războiului din Ucraina

Germania ia în considerare achiziționarea unui sistem de apărare antirachetă din Israel sau din Statele Unite pentru a-și consolida apărarea împotriva amenințărilor, inclusiv a rachetelor rusești Iskander din Kaliningrad, relatează publicația germană Welt am Sonntag, potrivit Sky News.


Într-un interviu acordat ziarului german, șeful apărării germane, Eberhard Zorn, a declarat că rachetele Iskander ar putea atinge aproape toată Europa de Vest și că nu există un scut antirachetă care să protejeze împotriva acestei amenințări.


"Israelienii și americanii dețin astfel de sisteme. Pe care îl preferăm? Vom reuși să stabilim un sistem global (de apărare antirachetă) în cadrul NATO? Acestea sunt întrebările la care trebuie să răspundem acum", a declarat Zorn.


În 2018, Kremlinul a desfășurat rachete Iskander în enclava sa Kaliningrad, situată între Polonia și Lituania.


Sistemul mobil de rachete balistice Iskander a înlocuit sistemul sovietic de rachete Scud. Cele două rachete ghidate ale sale sistemului Iskander pot transporta atât focoase convenționale, cât și nucleare.


22:4430-06-2022Președinția ucraineană, despre "mesajul către Putin"

Biroul președintelui Ucrainei a transmis joi că, dacă președintele Volodimir Zelenski ar dori să-i spună ceva omologului său rus Vladimir Putin, atunci acesta ar face-o în mod public, în discursul său zilnic, informează Ukrainska Pravda.


"Indonezia este unul dintre cei mai mari importatori de cereale din Ucraina, iar blocada porturilor ucrainene a fost principalul subiect al discuțiilor de la Kiev dintre președinți [cei ai Indoneziei și Ucrainei - n.r.]. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru întreruperea exportului [de cereale ucrainene - n.r.] către Indonezia, precum și către alte părți ale lumii. Iar Rusia va fi trasă la răspundere pentru criza alimentară care s-ar putea declanșa dacă porturile ucrainene nu vor fi deblocate de urgență. Aceste aspecte au fost discutate în detaliu de Volodimir Zelenski cu Joko Widodo [președintele Republicii Indonezia - n.r.]", a transmis Serhii Nikiforov, purtător de cuvânt al biroului președintelui Ucrainei, într-un comentariu pentru Ukrainska Pravda.


"În ceea ce privește orice fel de mesaje, dacă președintele Ucrainei vrea să se adreseze cuiva, o face public, în discursurile sale zilnice", a punctat purtătorul de cuvânt.


Precizările lui Nikiforov vin după ce, în urma întâlnirii de joi cu președintele rus Vladimir Putin, președintele indonezian Joko Widodo a afirmat că i-a transmis liderului de la Kremlin un mesaj din partea lui Volodimir Zelenski.


22:3130-06-2022Canada va furniza Ucrainei zeci de vehicule blindate de luptă

La finalul summitului NATO de la Madrid, premierul canadian Justin Trudeau a anunțat că țara sa a finalizat un acord privind 39 de vehicule blindate de sprijin de luptă care vor fi trimise armatei ucrainene, comandate inițial pentru forțele armate canadiene, scrie The Kyiv Independent, citând CBC.


"Suntem bucuroși să ajutăm și vom continua să ne uităm și să răspundem la lucrurile de care au nevoie", a declarat Trudeau.


22:2830-06-2022Pentagonul analizează propuneri de noi capacități de armament pentru lupta Ucrainei împotriva Rusiei

Departamentul american al Apărării analizează în prezent 1.300 de propuneri de la 800 de companii pentru noi arme inovatoare și capacități comerciale pe care le-ar putea dezvolta și produce pentru ca Ucraina să le folosească în lupta sa împotriva invaziei Rusiei, potrivit unui oficial american din domeniul apărării, scrie CNN.


Pentagonul se așteaptă să decidă în următoarele săptămâni ce idei va urmări, ceea ce va duce la o eventuală producție pentru Ucraina, precum și pentru armata americană.


Propunerile, solicitate de Departamentul Apărării, se concentrează în jurul unor domenii cheie - inclusiv capacități de armament pentru apărare aeriană, antiblindate, antipersonal, apărare de coastă, antitanc, sisteme aeriene fără pilot, contra-baterie și comunicații securizate - care au fost identificate de Ucraina ca fiind nevoi militare cheie.


Propunerile au fost gândite ca parte a unei ample inițiative a Departamentului Apărării de a "îndeplini cererile prioritare de asistență de securitate ale Ucrainei", conform solicitării inițiale de idei trimise industriei. Scopul este de a obține idei și informații pentru a accelera producția și pentru a construi mai multe capacități în întreaga bază industrială, deoarece acum a fost acceptat faptul că SUA și aliații săi vor trebui probabil să sprijine Ucraina mult timp după ce propriile sale stocuri de arme existente se vor epuiza.


22:0830-06-2022Bulgaria îndeamnă Rusia să mențină deschise canalele diplomatice, după amenințarea cu închiderea ambasadei

Premierul bulgar Kiril Petkov - rămas interimar, după ce a fost demis prin moţiune de cenzură - a cerut joi Rusiei să-şi retragă "ultimatumul diplomatic" prin care a ameninţat cu închiderea ambasadei sale de la Sofia dacă guvernul bulgar nu revine asupra deciziei de a expulza 70 de diplomaţi ruşi, scrie Agerpres preluând Reuters.


Guvernul de la Sofia a anunţat marţi expulzarea a 70 de diplomaţi ruşi, invocând faptul că aceştia ar lucra pentru serviciile secrete ruse. Decizia a amplificat tensiunile dintre Rusia şi Bulgaria, ţări cu relaţii tradiţional bune, dar care s-au degradat după ce premierul Kiril Petkov, un proeuropean care a studiat în SUA, la Harvard, a susţinut ferm Ucraina în urma agresiunii ruse.


Potrivit MAE rus, decizia expulzării celor 70 de diplomaţi a fost luată de guvernul bulgar "la cererea unor forţe externe". Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a remis joi către MAE bulgar o notă diplomatică în care cere ca până vineri la prânz Bulgaria să revină asupra expulzării diplomaţilor ruşi. În caz contrar, a mai transmis Mitrofanova, conform MAE bulgar, ea va cere Moscovei să ia în calcul închiderea completă a ambasadei ruse de la Sofia.


Eleonora Mitrofanova nu a făcut nicio declaraţie publică despre această notă diplomatică, dar a calificat expulzarea diplomaţilor ruşi drept un "pas ostil fără precedent".


Premierul Kiril Petkov a cerut joi Rusiei să-şi retragă această notă şi să menţină deschise canalele diplomatice între Bulgaria şi Rusia "în spiritul relaţiilor trecute şi viitoare" dintre cele două ţări. El a subliniat că, chiar şi după plecarea celor 70 de diplomaţi ruşi, ambasada rusă la Sofia va rămâne cu un număr suficient de diplomaţi, de 43, faţă de cei 12 diplomaţi ai ambasadei bulgare la Moscova.


21:5830-06-2022General ucrainean: Rusia începe să rămână fără rachete de precizie

Rusia a crescut semnificativ în ultimele două săptămâni numărul rachetelor pe care le-a lansat asupra Ucrainei, dar aproximativ jumătate dintre aceste rachete provin din stocurile rămase din perioada sovietică şi sunt mai puţin precise, ceea ce explică lovirea unor zone civile, a declarat un general ucrainean, potrivit agenției Reuters, citată de Agerpres.


Conform generalului de brigadă Oleksii Hromov, care a dat declaraţii la o conferinţă de presă, Rusia încearcă să lovească infrastructuri critice şi militare ucrainene, dar folosirea unor rachete mai puţin precise produse în epoca sovietică are ca efect creşterea numărului victimelor civile.


Generalul ucrainean îi contrazice astfel pe politicienii din ţara sa care susţin că Rusia atacă deliberat ţinte civile pentru a crea panică.


"Ţintele inamicului rămân instalaţiile militare, infrastructura critică şi industria, reţelele de transport. În acest timp, există pierderi semnificative în rândul populaţiei civile din cauza raidurilor" cu rachete cu precizie redusă, a explicat generalul Hromov.


"În peste 50% din raiduri inamicul foloseşte rachete din rezerva sovietică", iar în prima jumătate a lunii iunie au fost lansate asupra Ucrainei în total 120 de rachete ruseşti, număr care a crescut la 202 în a doua jumătate a lunii, când au fost lovite în urma acestor raiduri 68 de zone civile, a mai precizat generalul ucrainean.


21:4230-06-2022Armata rusă susține că a preluat controlul total asupra rafinăriei din Lisichansk

Tirul atacurilor au continuat asupra orașului Lisichansk, din estul Ucrainei, iar trupele ruse au "preluat complet rafinăria" de aici, a anunțat joi Vitaliy Kiselev, ministrul adjunct de interne al autoproclamatei Republici Populare Luhansk (RPL), susținută de Rusia, potrivit CNN.


"Astăzi, trupele noastre au preluat complet rafinăria, curățenia este în curs de desfășurare. Diviziile noastre au înaintat deja aproape dincolo de rafinărie. Cu alte cuvinte, controlăm o parte din oraș, cea din zona rafinăriei. În mod similar, avem unități care au intrat din partea de est, au traversat râul Siverskyi Doneț și au intrat în zonele cu clădiri rezidențiale. Și avem exact aceeași situație, chiar mai bună, după ce am cucerit Vovcioiarivka (localitate din raionul Poapasna, regiunea Luhansk, n.r.), unitățile noastre s-au apropiat și mai mult. Și din direcția localității Toșkivka am intrat în zonele rezidențiale. Aproape din toate părțile controlăm Lisichanskul, undeva la 50%", a declarat Kiselev, pentru publicația rusă Zvezda.


Între timp, Ucraina afirmă că armata rusă continuă să desfășoare operațiuni de asalt în zona rafinăriei de petrol din Lisichansk și că trupele Moscovei "au avut un succes parțial și dețin părțile de nord-vest și sud-est ale uzinei", potrivit unei actualizări a situației de pe front, publicată joi seară de conducerea forțelor armate ucrainene pe Facebook.


Mai multe detalii: Rusia anunță că deține controlul total al rafinăriei de la Lisichansk. Ucraina recunoaște doar un „succes parțial”


21:1530-06-2022Armata ucraineană anunță că trupele ruse au înregistrat un "succes parțial" în apropiere de Lisichansk

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat joi că trupele ruse au înregistrat un "succes parțial" în apropierea orașului Lisichansk, aflat în regiunea Luhansk, informează The Kyiv Independent.


Forțele ruse au luat cu asalt rafinăria de petrol din Lisichansk și au preluat controlul asupra părții de nord a uzinei. De asemenea, orașul este bombardat în mod constant, a precizat Statul Major General al Ucrainei, în actualizarea zilnică a informațiilor operaționale privind invazia rusă.


21:1030-06-2022Serviciile ucrainene de informații: Rușii desfășoară o campanie de recrutare în Transnistria

Serviciile ucrainene de informații susțin că în regiunea Transnistria din Republica Moldova, controlată de Rusia, se desfășoară o campanie care are ca scop convingerea bărbaților să semneze un contract cu armata rusă, scrie The Kyiv Independent.


De asemenea, Biroul de înrolare militară de la Tiraspol a inițiat recrutarea de persoane care au absolvit cursuri de pregătire universitară și care au fost înrolate ca ofițeri în rezervă, a transmis joi Directoratul Principal de Informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, într-o postare pe Telegram.


„Anunțurile de recrutare sunt publicate în toate publicațiile, distribuite prin căsuțe poștale și plasate în locuri publice”, afirmă Serviciul de informații din cadrul ministerului ucrainean al Apărării, potrivit Ukrainska Pravda.


De asemenea, rușii fac campanii pentru ca oamenii să se alăture armatei ruse inclusiv în centrele de angajare și întreprinderile industriale și agricole. Recruții ar fi presați să semneze contracte, mai susține serviciul ucrainean de informații.


21:0430-06-2022Macron: Franța va "livra rapid" Ucrainei 6 obuziere Caesar

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat joi că aliații NATO reuniți la Madrid au decis în unanimitate să își intensifice sprijinul economic, umanitar și militar pentru Ucraina, scrie The Kyiv Independent.


At NATO, we unanimously decided, as we did a few days ago at the European Council and G7, to step up our economic, humanitarian and military support for Ukraine. The allies are shouldering their responsibilities.

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) June 30, 2022

Franța va livra "încă șase obuziere Caesar și un număr semnificativ de vehicule blindate" Ucrainei, a mai afirmat Macron.


France will deliver "6 more Caesar howitzers and a significant number of armored vehicles" to Ukraine, Macron said.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) June 30, 2022
21:0230-06-2022Ucraina începe să exporte energie electrică către UE

Ucraina a început să exporte energie electrică către Uniunea Europeană, au anunțat joi premierul ucrainean Denis Șmihal și președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, potrivit Al Jazeera.


"La doar trei luni de la primirea certificatului energetic, a început mult-așteptatul export de energie electrică ucraineană către Europa! Astăzi, încă de la prima oră a nopții, astfel de exporturi au plecat spre România. Volumul inițial este de 100 MW", a anunțat Șmihal, într-o postare pe Facebook.


Șefa Comisiei Europene a salutat mișcarea, afirmând că aceasta răspunde atât nevoilor Ucrainei, cât și celor ale UE.


"Acesta va oferi o sursă suplimentară de energie electrică pentru UE. Și venituri atât de necesare pentru Ucraina", a scris joi Ursula von der Leyen, pe Twitter. "Așa că ambele părți au de câștigat", a punctat președinta Executivului comunitar.


???? Very glad to announce that as of today, Ukraine can export electricity to the EU market. It will provide an additional source of electricity for the EU.And much-needed revenues to Ukraine.So we both benefit. #StrongerTogether pic.twitter.com/1BG600uUJt

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 30, 2022
21:0030-06-2022Canada va participa la summitul G20 din Indonezia chiar dacă Putin va fi prezent

Canada va participa la summitul G20 din noiembrie, de la Bali, chiar dacă preşedintele rus Vladimir Putin va merge la această reuniune, a dat asigurări joi premierul canadian Justin Trudeau, potrivit AFP.


"Ne aşteptăm ca Ottawa şi toţi (ceilalţi) membri ai G7 să fie prezenţi la G20", a spus Trudeau, întrebat în legătură cu acest subiect în cadrul unei conferinţe de presă, la sfârşitul summitului NATO de la Madrid.


"Este foarte important să fim acolo pentru a contracara vocea şi minciunile pe care Rusia le poate susţine", a explicat el, conform Agerpres.


Cu toate acestea, "mai sunt câteva luni înainte de asta şi orice se poate întâmpla", a mai spus premierul canadian.


Miercuri, premierul britanic Boris Johnson a avertizat deja asupra riscului de a lăsa cale liberă "propagandei" ruse în cazul unui boicot occidental al summitului G20.


Jakarta a stârnit numeroase controverse după ce a invitat Rusia să participe la summitul G20 prevăzut pentru luna noiembrie la Bali, în pofida ofensivei ruse din Ucraina. Kremlinul a anunțat luni că preşedintele rus Vladimir Putin intenţionează să participe la acest summit.


20:3830-06-2022Nou bilanț în urma atacului cu rachete asupra unei clădiri rezidențiele din Mikolaiv: 7 morți

Bilanțul victimelor a crescut la șapte morți în urma atacului efectuat de forțele ruse asupra unei clădiri rezidențiale din orașul Mikolaiv, informează The Kyiv Independent.


Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență, șapte persoane au fost ucise, iar alte șase au fost rănite după ce o rachetă rusească a lovit o clădire de apartamente din Mikolaiv, oraș situat în sudul Ucrainei, în dimineața zilei de 29 iunie.


20:2930-06-2022Moscova a convocat-o pe ambasadoarea britanică pentru comentarii „ofensatoare”

Kremlinul l-a convocat pe ambasadorul britanic la Moscova din cauza unor comentarii „ofensatoare" venite din partea Marii Britanii și a unor „informații false" transmise „în mod deliberat", informează Sky News.


Ministerul rus de externe a precizat joi, într-un comunicat, că a fost înaintat un „protest ferm" ambasadoarei Deborah Bronnert față de „declarațiile franc grosolane ale conducerii britanice cu privire la Rusia, la liderul său și la reprezentanții oficiali ai autorităților, precum și la poporul rus".


Ministerul a mai anunțat că ambasadoarei Bronnert i-a fost înmânat un memorandum în care se afirmă că „retorica ofensatoare a reprezentanților autorităților britanice este inacceptabilă" și că „într-o societate politicoasă se obișnuiește să ne cerem scuze pentru astfel de declarații".


Instituția a precizat că Rusia i-a transmis ambasadoarei Deborah Bronnert că se opune declarațiilor britanice care conțin „informații false în mod deliberat, în special cu privire la presupusele amenințări rusești de a folosi arme nucleare".


Nu a fost imediat clar la ce declarații anume se referă comunicatul transmis de ministerul rus.


Mai multe detalii: Moscova o convoacă pe ambasadoarea Marii Britanii pentru comentariile ”jignitoare” ale lui Boris Johnson la adresa lui Putin


20:2130-06-2022Erdogan pășește pe o linie fină în războiul din Ucraina: Nu există „niciun învins într-o pace dreaptă”

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a cerut joi intensificarea eforturilor care să pună capăt războiului din Ucraina, relatează Al Jazeera.


Nu există "niciun învins într-o pace dreaptă", a declarat liderul turc, vorbind la finalul unei conferințe de presă la summitul NATO de la Madrid.


Erdogan a adăugat că Ankara încearcă să ducă "o politică echilibrată" din cauza dependenței sale mari de importurile de energie din Rusia.


Turcia a furnizat Ucrainei drone și alte arme, dar Erdogan se bucură, de asemenea, de o relație de colaborare strânsă cu președintele rus Vladimir Putin.


20:0530-06-2022Imaginile din satelit arată cum Ucraina a folosit drone pentru a ținti forțele ruse de pe Insula Șerpilor

În primele câteva săptămâni după ce Insula Șerpilor din Marea Neagră a căzut în mâinile rușilor, chiar în prima zi a invaziei lor în Ucraina, pe 24 februarie, a fost relativ liniște. Totul s-a schimbat pe 2 mai, când ucrainenii au început să utilizeze drone Bayraktar TB2 pentru a ținti forțele și echipamentele rusești de pe insulă și din apropierea acesteia, scrie CNN.


De atunci, aproape în fiecare săptămână, ucrainenii au efectuat atacuri cu drone asupra insulei. Loviturile au avut un succes covârșitor, doborând vehicule militare, clădiri, nave și chiar un elicopter.


Forțele armate ucrainene au anunțat că trupele ruse au părăsit insula joi, după ce au desfășurat o operațiune pe care au catalogat-o ca fiind una „de succes". Între timp, purtătorul de cuvânt al armatei ruse, generalul Igor Konașenkov, a declarat în cadrul unui briefing că forțele Moscovei au părăsit insula „ca un gest de bunăvoință".


De asemenea, Ministerul rus al Apărării a precizat că a demonstrat că nu a împiedicat eforturile ONU de a organiza un coridor umanitar pentru a permite exportul de produse agricole din Ucraina. „Acum depinde de partea ucraineană, care încă nu curăță litoralul Mării Negre, inclusiv apele portuare", a adăugat ministerul rus.


Teritoriul mic, dar strategic, a fost scena uneia dintre salvele de deschidere a războiului din Ucraina, cu solicitarea venită din partea unei nave de război rusești, care le cerea apărătorilor ucraineni să se predea. Unul dintre aceștia a răspuns cu îndrăzneală, replica devenind memorabilă: „Navă de război rusă, du-te dracului!".


Imaginile din satelit furnizate astăzi de compania americană Maxar Technologies arată fumul provenit de la vehicule și structuri în flăcări, în mai multe locuri din secțiunea nordică a Insulei Șerpilor din Marea Neagră, notează Sky News.


Imagini din satelit cu Insula Șerpilor / Foto: Maxar Technologies

Maxar Technologies has published fresh satellite images of Snake IslandRetreating from the island, the invaders left their equipment on fire. pic.twitter.com/xKju5sHccN

— NEXTA (@nexta_tv) June 30, 2022
Categorie: Romania

Bum-bum Isner! Jucătorul american a bătut recordul mondial de ași din tenis!

Libertatea - Ven, 01/07/2022 - 11:24pm

John Isner, 37 de ani, 2,08 m, a doborât recordul mondial de ași în circuitul masculin, în partida cu italianul Janick Sinner (6-4, 6-7/5, 3-6), din turul al treilea de la Wimbledon 2022, informează ATP Tour. În cariera sa, americanul a servit 13.729 de ași.


„Este ceva de care sunt foarte mândru", a declarat Isner înainte de meciul de vineri, cu gândul la doborârea recordului. „Voi fi liderul din toate timpurile. Voi continua să joc, voi continua să adaug ași... Nu știu dacă recordul meu va fi doborât. Aș putea rămâne acolo, sus, pentru mult timp", a spus el.


? NEW WORLD RECORD ?With 13,729 aces, @JohnIsner surpasses Ivo Karlovic to claim the top spot in the record books! ? pic.twitter.com/w0v5rol0Bd

— ATP Tour (@atptour) July 1, 2022

Top 5 număr de ași (evidența recordurilor a început în 1991)


13.729: John Isner13.728: Ivo Karlovici11.478: Roger Federer10.155: Feliciano Lopez8.858: Sam Querrey

John Isner (24 ATP) a câștigat 16 titluri ATP și a ajuns pe locul 8 în clasamentul mondial în 2018, cel mai bun din carieră. Uriașul din Greensboro, North Carolina, a câștigat 21.255.454 de dolari din tenis.


Categorie: Romania

Procesul în care Dumitru Dragomir este judecat pentru o mită de 3 milioane de euro se reia de la zero. Decizia Curții de Apel

Libertatea - Ven, 01/07/2022 - 11:09pm

Curtea de Apel a decis vineri, 1 iunie, ca procesul să se rejudece la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, nu la Tribunal, unde Dumitru Dragomir, 76 de ani, fost șef al Ligii Profesionist de Fotbal între 1996 și 2014, a fost condamnat în ianuarie 2019, în primă instanță, la 4 ani cu executare, pentru că ar fi încasat mită de peste 3 milioane de euro, informează Agerpres.


Curtea de Apel Bucureşti a dispus începerea judecării pe fond, pentru a doua oară, în dosarul în care fostul preşedinte LPF este acuzat că a primit 3,1 milioane euro mită de la fostul administratorul RCS/ RDS Ioan Bendei, în schimbul acordării drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1.


Curtea de Apel susține că procesul trebuia să nu fie judecat de Tribunalul București, pentru că fiul lui Dumitru Dragomir, inculpat și el, dar achitat, e avocat, și doar Curtea de Apel poate judeca un astfel de caz.

Alături de Dragomir, și omul de afaceri Ioan Bendei a primit o condamnare de 4 ani cu executare.


Potrivit procurorilor, în perioada aprilie 2009 - mai 2011, Dragomir ar fi pretins suma de 3,5 milioane de euro de la Ioan Bendei, administrator şi acţionar RCS/ RDS la acea vreme, din care ar fi primit 3,1 milioane euro.


Banii primiţi ar fi fost disimulaţi sub forma unor plăţi operate într-un contract de asociere în participaţiune, încheiat la 15 august 2009, pentru finanţarea unui local administrat de fiul lui Dragomir, „Crystal Palace Ballrooms”.


RCS/ RDS câștigase licitația drepturilor TV pentru perioada 2008-2011, în care Dragomir era președintele LPF.


Foto: Hepta


Categorie: Romania

Care este cheia victoriei în războiul din Ucraina. Două experte explică ce trebuie să facă Kievul și aliații săi

Libertatea - Ven, 01/07/2022 - 11:00pm

Menținerea efortului de luptă pe termen lung este acum esențială în conflictul din Ucraina, care devine din ce în ce mai mult un război de uzură. Dacă va reuși acest lucru, Kievul va putea să blocheze avansul forțelor ruse în est și, în cele din urmă, să obțină pârghiile necesare pentru eventualele negocieri de pace, scriu într-o analiză pentru revista Foreign Affairs Kirstin J. H. Brathwaite și Margarita Konaev, două experte în relații internaționale și securitate.


Războiul din Ucraina s-a transformat într-o luptă strânsă pentru câțiva metri de teritoriu. Forțele ucrainene și cele rusești se bombardează reciproc cu artilerie cu rază medie și lungă de acțiune, la mijloc aflându-se satele și orașele din Donbas.


Asemenea bătăliilor cumplite din Primul Război Mondial, actualul conflict nu a dus la câștiguri mari. Doar mici bucăți de teritoriu au fost capturate sau recucerite de la o săptămână la alta.


Deși discuțiile despre o victorie rapidă a uneia dintre părți au dispărut în mare parte din ziare, analiștii și oficialii încă mai dezbat ce armă ar putea întoarce soarta conflictului în favoarea Ucrainei.


În condițiile în care Rusia se află într-o posibilă criză de aprovizionare și de forță de luptă, generalul american în retragere Ben Hodges a declarat săptămâna trecută pentru Washington Post că livrările de armament occidental mai sofisticat ar putea permite ucrainenilor să respingă avansurile rusești și chiar să treacă la contraofensivă.


Totuși, războiul care devine tot mai mult unul de uzură va depinde în cele din urmă mai degrabă de capacitatea fiecărei părți de a asigura un flux constant de trupe, muniție și echipament greu către liniile de front din est, scriu Kirstin J. H. Brathwaite, profesoară la Colegiul James Madison, Universitatea de Stat din Michigan, și Margarita Konaev, expertă la think-tank-ul Center for a New American Security.


Asta în condițiile în care conflictul se prelungește, iar atenția internațională se disipează.


Logistica, managementul financiar, serviciile de personal și cele de sănătate vor fi toate esențiale pentru acest efort, stabilind astfel care dintre părți este mai capabilă să își înlocuiască unitățile epuizate, să își întrețină echipamentul și să se aprovizioneze cu alimente, combustibil și muniții.


Armata rusă are în mod clar unele probleme, în special când vine vorba despre consolidarea trupelor, ca urmare a pierderilor suferite în primele luni de război. Dar problema este la fel de acută și pentru ucraineni, care în ultimele săptămâni au avertizat că rămân fără muniție și că pierd până la 200 de soldați pe zi.


Într-un conflict care se va încheia probabil cu o înțelegere negociată, capacitatea de a menține efortul de luptă ar putea reprezenta o pârghie vitală pentru Ucraina. Prin consolidarea trupelor, aprovizionarea și întreținerea echipamentului, Kievul ar putea bloca avansurile majore ale Rusiei pe câmpul de luptă, consumându-le resursele și subminându-le dorința de a lupta.


Asistența militară occidentală, în special furnizarea de arme și de instruire, va fi esențială pentru această capacitate de a susține efortul de luptă. Dar la fel de importanți vor fi factorii interni - întoarcerea refugiaților, redresarea economiei țării și apariția unei rezistențe în zonele ocupate de ruși, observă cele două experte.


Cu alte cuvinte, susținerea luptei împotriva Moscovei va necesita un angajament politic, economic și militar din partea poporului ucrainean, precum și din partea Statelor Unite și a altor țări NATO.


Problema este că această susținere va deveni din ce în ce mai costisitoare pe măsură ce războiul continuă, iar țările occidentale vor întâmpina dificultăți tot mai mari în a-și menține voința politică pentru a respecta angajamentele față de Ucraina.


Rusia și Ucraina au nevoie de întăriri

La începutul războiului, Rusia nu s-a gândit prea mult la sustenabilitate, grăbindu-se să trimită în Ucraina o forță uriașă, fără să asigure o logistică bună și fără un control aerian complet. Pe măsură ce ucrainenii au blocat sau au încetinit înaintarea forțelor ruse, problemele logistice ale Moscovei s-au agravat, iar soldații au plătit un preț greu.


Deplasarea luptelor în estul Ucrainei a rezolvat unele dintre aceste provocări logistice pentru Moscova. Liniile de front sunt acum mai aproape de Rusia și sunt legate prin căi ferate și rutiere de țară sau de teritoriile ocupate din Ucraina.


Dar gafele inițiale ale Moscovei i-au provocat multe pierderi, subminându-i capacitatea de a-și realimenta și susține forțele, inclusiv pe cele din est. Acum incapabilă să importe suficiente provizii și piese din cauza sancțiunilor occidentale, Moscova a apelat la stocurile sale de echipament din epoca sovietică.


Probleme mai mari sunt cele privind forța de luptă. Estimările pierderilor de vieți omenești variază foarte mult și sunt probabil distorsionate, dar Moscova face în mod evident eforturi pentru a-și suplimenta numărul de militari. Camera inferioară a parlamentului rus, Duma de Stat, a eliminat recent plafonul superior de vârstă pentru serviciul contractual în armata rusă, cu scopul de a mări numărul de recruți eligibili pentru a fi trimiși în luptă.


Și ucrainenii dau, de asemenea, semne că se confruntă cu o problemă în acest sens.


Înainte de invazia rusă, Ucraina făcuse progrese semnificative în reformarea armatei sale, sporind controlul civil, limitând corupția, eficientizând comanda și controlul și modernizându-și structura forțelor pentru a se alinia mai bine la modelul NATO.


Această reformă a ajutat Ucraina să respingă asaltul inițial al Rusiei, zădărnicind planul Kremlinului de a cuceri Kievul și alte orașe ucrainene importante. Dar procesul de reformă nu era în niciun caz complet atunci când Rusia a invadat, și acum a încetinit, în contextul războiului.


Un element critic al sustenabilității efortului de război implică deplasarea forțelor în locurile în care este cea mai mare nevoie de ele și consolidarea sau înlocuirea unităților epuizate. Aceste mișcări devin tot mai dificile pe măsură ce un război se prelungește, iar pierderile militare și civile cresc.


Forțele ucrainene din Donbas sunt unele dintre cele mai exprimentate ale țării, dar au fost și serios afectate de pierderi, de când Rusia a început să își concentreze atacul în regiune.


Liderii ucraineni au fost relativ rezervați în ceea ce privește amploarea pierderilor ucrainene până luna trecută, când un consilier prezidențial de rang înalt a dezvăluit că între 100 și 200 de soldați erau uciși în fiecare zi. În acest ritm, menținerea efectivelor necesare pentru a preveni noi pierderi teritoriale va fi dificilă și va necesita întăriri semnificative, spun cele două experte.


Rezervele de trupe ale Ucrainei nu sunt infinite. Interviurile cu voluntarii care s-au alăturat forțelor de apărare teritorială din vestul Ucrainei descriu o imagine dezastruoasă a soldaților care sunt trimiși în grabă spre est, pe front, fără o pregătire, arme sau sprijin adecvat.


Trimiterea de întăriri și provizii către liniile frontului a devenit și ea mai dificilă, deoarece drumurile și rețelele feroviare au fost distruse în timpul luptelor sau sunt amenințate de Rusia.


Lungul drum al armelor spre frontul din Donbas

Este clar că Ucraina are nevoie de sprijin militar occidental suplimentar. Țara avea o capacitate limitată de producție de echipament militar chiar și înainte de război, iar în ultimele patru luni Rusia a distrus sau a capturat o mare parte din această infrastructură.


Forțele ruse au vizat, de asemenea, multe depozite de muniție ucrainene. Prin urmare, capacitatea Ucrainei de a susține efortul de război va depinde în parte de reaprovizionarea cu muniție, rachete, drone și arme grele occidentale.


Industria americană de apărare s-a străduit să facă acest lucru posibil. Lockheed Martin, care produce rachetele antitanc Javelin, pe care Washingtonul le-a tot furnizat Ucrainei, a promis în luna mai să se apropie de dublarea producției anuale, pentru a satisface cererea. Raytheon, între timp, a furnizat Ucrainei rachete antiaeriene Stinger.


Dar chiar și giganții americani din domeniul apărării au limite. Raytheon a declarat deja că nu va putea crește producția de Stinger până în 2023, deoarece îi lipsesc piesele, iar unii parlamentari americani și-au exprimat îngrijorarea că livrările de arme către Ucraina epuizează stocurile americane.


Dincolo de aprovizionarea cu arme și muniții, la fel de importantă este instruirea soldaților ucraineni și a voluntarilor civili care folosesc aceste echipamente. Sistemele avansate de armament livrate de SUA și de alte țări NATO sunt utile doar dacă soldații ucraineni știu cum să le folosească și să le întrețină.


De exemplu, cursul de instruire pentru folosirea rachetelor Javelin durează 80 de ore, în timp ce instruirea pe un sistem mobil de rachete de artilerie fabricat de Lockheed Martin poate dura până la două luni. Săptămâna trecută s-a confirmat că primul dintre aceste sisteme Lockheed Martin a fost folosit în Ucraina, ceea ce sugerează că instruirea se desfășoară mai repede decât se aștepta.


Deoarece consilierii militari americani s-au retras din Ucraina pentru a evita situația unei confruntări directe cu forțele rusești, instruirea soldaților ucraineni trebuie să aibă loc în afara țării.


Prin urmare, soldații ucraineni au călătorit la bazele americane din Germania și Polonia pentru a învăța cum să opereze artileria, sistemele radar de apărare aeriană, dronele, transportoarele blindate de trupe și, potrivit unor rapoarte, chiar și sistemele sofisticate de război electronic furnizate de Statele Unite și de alte țări.


Acești militari vor putea acum să-și antreneze colegii din Ucraina. Dar astfel de eforturi impun compromisuri dificile. Pe de o parte, ele permit Ucrainei să folosească noi capacități militare. Pe de altă parte, ele scot din luptă soldați calificați exact în momentul în care nevoia de ei este mai acută.


Apoi, există provocarea legată de întreținerea echipamentului. Cei care întrețin sistemele de artilerie și radar, precum și alte echipamente militare avansate, au nevoie de o pregătire specializată și adesea foarte tehnică.


Există complicații. Trupele ucrainene au fost învățate cum să întrețină obuzierele M777 în Germania și Polonia, spre exemplu. Dar întreținerea acestor arme altfel relativ elementare este complicată de faptul că sunt fabricate folosind sistemul imperial de măsurare, în timp ce cheile ucrainene folosesc sistemul metric.


Acest lucru înseamnă că fiecare obuzier de fabricație americană trebuie să fie însoțit de chei fabricate în America - o complicație în plus într-un lanț de aprovizionare deja lung și fragil care pleacă din Polonia spre vestul Ucrainei și apoi spre fronturile din estul țării.


Care este starea de spirit la Kiev și în capitalele aliate?

Capacitatea Ucrainei de a menține efortul de luptă va depinde de asemenea în parte de ceea ce se va întâmpla la Washington și în alte capitale occidentale.


Din ianuarie 2021, Statele Unite au cheltuit 6,8 miliarde de dolari pentru asistența în materie de securitate acordată Ucrainei. Președintele american Joe Biden a anunțat luna trecută o sumă suplimentară de 40 de miliarde de dolari, din care jumătate va fi dedicată ajutorului militar.


Alți membri NATO au oferit, de asemenea, un sprijin substanțial, inclusiv Estonia, Slovacia, Turcia și Regatul Unit. Iar la începutul acestei luni, liderii europeni s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev, promițând de asemenea continuarea ajutorului și afirmându-și sprijinul pentru aderarea Ucrainei la UE.


Cât timp va dura acest sprijin depinde însă și de starea de spirit a opiniei publice din țările occidentale.


Sprijinul pentru Ucraina rămâne relativ ridicat în Statele Unite, în țările europene și în țările aliate, precum Australia, Japonia și Coreea de Sud. Însă opinia populară cu privire la război este oarecum diferită în regiuni din Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu și Africa, unde Rusia are mai multă influență și unde și-a concentrat campaniile de dezinformare.


Dacă inflația și penuria de alimente persistă, țările din aceste regiuni ar putea face presiuni pentru a reduce sancțiunile impuse Rusiei sau pentru a reduce ajutorul acordat Ucrainei.


La fel de important este ceea ce se întâmplă în Ucraina.


Sute de mii de refugiați s-au întors acasă în ultimele luni. O repatriere de o asemenea amploare ar putea solicita inițial resursele alimentare și de sănătate. Dar în același timp, fenomenul ar putea să contribuie la revigorarea economiei și a pieței muncii, ar putea facilita mutarea proviziilor și a sprijinului medical către liniile de front din est și ar putea crește moralul întregii națiuni.


Deja, bunurile comerciale au început să circule mai liber în vestul Ucrainei, ceea ce indică faptul că situația logistică generală se îmbunătățește. Dacă vestul țării va reîncepe să funcționeze mai mult sau mai puțin normal, acest lucru va ajuta la reducerea penuriei de alimente și medicamente din est.


În cele din urmă, relatările privind creșterea rezistenței și a numărului de acțiuni de sabotaj în zonele ocupate de ruși sugerează că ucrainenii fac eforturi pentru a întrerupe liniile de aprovizionare ale Moscovei - erodând astfel capacitatea acesteia de a susține ofensiva.


Deși o victorie militară decisivă în care ucrainenii să expulzeze forțele rusești de pe întregul lor teritoriu pare din ce în ce mai puțin probabilă, Kievul ar putea totuși să împiedice progresul Moscovei și să își consolideze poziția pentru viitoarele negocieri, mai scriu Brathwaite și Konaev.


Categorie: Romania

Când scăpăm de vizele pentru SUA. Declarațiile premierului Nicolae Ciucă la ambasada americană de la București

Libertatea - Ven, 01/07/2022 - 10:51pm

În discursul susţinut vineri, 1 iulie, la recepţia organizată de Ambasada SUA în România cu prilejul Zilei Independenţei Statelor Unite, Nicolae Ciucă a salutat decizia autorităţilor americane de a suplimenta prezenţa trupelor militare, în ţara noastră, cu încă 5.000 de soldați, relatează agenția News.ro. Referitor la scutirea de vize pentru SUA, premierul a arătat că este un obiectiv comun al celor două ţări și că speră ca românii să fie scutiți de vize „cât mai curând”.


„Sărbătorim 246 de ani de la naşterea unei naţiuni care, în timp, i-a inspirat pe mulţi alţii să îşi urmeze calea spre autodeterminare, promovarea şi protecţia democraţiei şi a drepturilor omului”, și-a deschis discursul premierul României.


El a evocat, apoi, „lupta poporului ucrainean pentru propria libertate şi alegerile sale” și de „agresiunea neprovocată, ilegală şi nejustificată a Rusiei”, care încearcă „să înlocuiască forţa legii cu legea forţei”.


Cel mai bun mod de a răspunde unei asemenea provocări este acţionând împreună, uniţi ca o singură comunitate euroatlantică de valori şi idealuri. România este şi va rămâne un susţinător ferm al unităţii transatlantice.

Nicolae Ciucă:

Premierul a vorbit şi despre parteneriatul strategic cu SUA şi despre prezenţa militarilor americani în România.


„Anul 2022 marchează 25 de ani de la lansarea parteneriatului strategic care a deschis calea pentru aprofundarea cooperării dintre România şi SUA. Acest parteneriat a jucat un rol important pentru aderarea României la NATO în 2004. SUA rămân cel mai apropiat aliat militar al nostru, la fel cum NATO rămâne principalul garant al păcii şi securităţii pentru toţi membrii săi. Salut cu această ocazie specială decizia SUA de a suplimenta prezenţa trupelor americane în România cu încă 5.000 de militari, dovadă concretă privind soliditatea garanţiilor de care  România beneficiază în cadrul parteneriatului nostru strategic”, a precizat Ciucă. 


Premierul a mai declarat că Guvernul României va continua să implementeze proiecte comune cu SUA în domeniul energetic, cu referite la centrala cu reactoare modulare mici SMR care urmează să fie instalată la Doiceşti, lângă Târgovişte: „Cooperarea pe această linie va avea o contribuţie importantă la eforturile României de punere în practică a  angajamentelor în domeniul combaterii schimbărilor climatice”.


Despre ridicarea vizelor pentru SUA, premierul a precizat că acesta este un obiectiv comun al celor două state: „Guvernul României va continua să lucreze cu omologii americani pentru ca aderarea la programul de scutire de viză care este un obiectiv comun, atât al României, cât şi al SUA, să devină posibil cât mai curând”.


Categorie: Romania

Încă doi britanici luați prizonieri în Donbas, inculpați de separatiștii proruși

Libertatea - Ven, 01/07/2022 - 10:48pm

Oficialii din autoproclamata Republică Populară Doneţk (RPD) din estul Ucrainei, susținuți de Moscova, au anunţat vineri punerea sub acuzare a încă doi combatanţi britanici care au luptat alături de armata ucraineană împotriva trupelor ruse şi care au fost luaţi prizonieri, transmite Agerpres preluând agențiile Reuters și EFE.


Anunțul vine în contextul în care, tot vineri, alți doi luptători străini, un britanic şi un marocan condamnaţi anterior la moarte de un tribunal al separatiştilor proruşi, au formulat recurs la decizie.


„Sunt în prezent investigaţi mercenarii Dylan Healey şi Andrew Hill. Eu sunt acuzaţi pentru aceleaşi delicte ca mercenarii condamnaţi anterior. Li s-au prezentat acuzaţiile", a declarat un reprezentant al RPD.


Dylan Healeym a fost luat prizonier de către militari ruşi în regiunea ucraineană Zaporojie la jumătatea lunii aprilie, potrivit organizaţiei britanice Presidium Network.


La rândul său, Andrew Hill, fost soldat în infanteria britanică şi veteran al războiului din Afganistan, a fost rănit în luptă în Ucraina şi luat prizonier în regiunea Nikolaev.


Doi combatanţi britanici şi unul marocan, luați de asemenea prizonieri de către trupele ruse au fost condamnaţi la moarte de justiţia separatiştilor proruşi din provincia Doneţk la începutul lunii iunie.


Potrivit agenţiei ruse de stat TASS, „Curtea Supremă" a RPD a anunţat vineri că a primit recursurile înaintate de luptătorul marocan Brahim Saadoun şi de Shaun Pinner, unul dintre cei doi britanici condamnaţi. Avocatul lui Aiden Aslin, celălalt britanic luat prizonier, a precizat că acesta încă nu a făcut recurs.


La scurt după ce Rusia și-a lansat invazia pe scară largă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel către cetăţenii străini cu pregătire militară să vină în Ucraina în „legiunea internaţională" a voluntarilor pentru a ajuta la apărarea acestei ţări.


Moscova a avertizat atunci că „mercenarii" străini luați prizonieri de trupele sale nu vor beneficia de prevederile Convenţiei de la Geneva cu privire la tratamentul prizonierilor de război.


Foto: EPA


Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina


Categorie: Romania

Biden prezice că mai multe state vor încerca să aresteze femeile care călătoresc pentru avorturi

Jurnalul - Ven, 01/07/2022 - 10:35pm
Președintele Joe Biden a prezis vineri că unele state americane vor încerca să aresteze femeile care traversează granițele statului pentru a face avorturi, după ce Curtea Supremă a anulat dreptul constituțional la aceste proceduri la nivel național.
Categorie: Romania

A murit Peter Imre, fostul director general de la Adevărul Holding

Adevarul - Ven, 01/07/2022 - 10:28pm
Vineri seară, Peter Imre s-a stins din viaţă după o lungă luptă cu cancerul. În 2010, omul de afaceri a numit fost director general la Adevărul Holding.
Categorie: Romania

Turul Franței 2022 a început azi, la Copenhaga. Belgianul Yves Lampaert, primul tricou galben

Libertatea - Ven, 01/07/2022 - 10:20pm

Turul Franței, cea mai importantă competiție ciclistă din lume, a debutat vineri, 1 iulie, la Copenhaga, în Danemarca, și se încheie pe 24 iulie, pe cel mai cunoscut bulevard din lume, Champs-Elysees, din Paris, informează site-ul competiției.


UPDATE ora 20.15. Belgianul Yves Lampaert (31 de ani, Quick-Step) a câștigat contratimpul de 13,2 kilometri de la Copenhaga (15 minute și 17 secunde). El i-a devansat pe compatriotul său Wout Van Aert (Jumbo-Visma, 15,22) și pe slovenul Tadej Pogacar (UAE, 15.24).


Lampaert e primul tricoul galben belgian de la Greg van Avermaet, în 2018.

?? Usurped by another Belgian! @yveslampaert sets the new best time!?? Un Belge peut en cacher un autre ! Nouveau meilleur temps pour Yves Lampaert !#TDF2022 pic.twitter.com/iJwfVdD7xQ

— Tour de France™ (@LeTour) July 1, 2022

?? @yveslampaert is the first Belgian winner of stage 1 of @LeTour since @PhilippeGilbert in 2011!Average speed: 51.8km/hTop speed: 64.6km/h#TDF2022 #TDFdata https://t.co/gTfQbUEXld

— letourdata (@letourdata) July 1, 2022

Victoria surprinzătoare din ziua ploioasă de la de la Copenhaga l-a surprins chiar și pe învingător. „Mă așteptam la un loc în top zece, dar acum i-am învins pe cei mai buni cicliști din lume. Sunt doar fiul unui fermier din Belgia. Nu ma asteptam la asta”, a spus Lampaert.


Articolul inițial | Traseul din acest an cuprinde cinci etape de munte înalt, inclusiv una cu final pe miticul Alpe d'Huez. Favoriții sunt rutierii slovan Tadej Pogačar (23 de ani, UAE), câștigătorul ultimelor două Tururi, și Primoz Roglici (32 de ani, Jumbo-Visma).


Tadej Pogačar, după victoria de anul trecut. Foto: EPA
Cea de-a 109-a ediție a cursei începe azi, la ora 17.00, cu un contratimp individual de 13,2 km pe străzile capitalei daneze. Grand Départ-ul de la Copenhaga marchează prima vizită a Turului în Danemarca. 3.350,1 km, împărțiți în 21 de etape, are Le Tour 2022.
Cine se luptă pentru „Tricoul Galben”?

Slovenii nu vor alerga singuri în Le Tour. Echipa Ineos se prezintă fără Egan Bernal, campionul de la Paris din 2019 și învigătorul din Il Giro 2021, dar vine cu ciclistul columbian Daniel Martinez (26 de ani) și cu veteranul britanic Gerraint Thomas (36 de ani, câștigător în Turul Franței 2018) în echipa de 8 cicliști. Cei doi speră să aibă un cuvânt de spus.


Daniel Martinez. Foto: EPA

Alt nume de urmărit este australianul Ben O'Connor (AG2R Citroën, 26 de ani), singurul care s-a bătut cu „mașina” Jumbo, Roglici - Vingegaard, în Criteriul Dauphiné. Spaniolul Enric Mas (Movistar, 27 de ani), locul doi obținut anul trecut în Vuelta, este și el un nume important. Să nu-l omitem pe columbianul Nairo Quintana (Arkea, 32 de ani).


Percheziții la Bahrain!

Jack Haig (28 de ani) și Damiano Caruso (34 de ani), liderii de la Bahrain, sunt, de asemenea, oameni de luat în calcul. Însă echipa are probleme.


Poliția din Danemarca a efectuat o percheziție, cu doar o zi înainte de debutul Turului Franței, la hotelul în care sunt cazați membrii echipei Bahrain, vizați de o anchetă de dopaj. Bahrain Victorious se confruntă cu o anchetă deschisă de poliția franceză acum un an pentru posesie și consum de substanțe dopante pentru sportivii de performanță, a notat Reuters.


Australianul Jack Haig. Foto: EPA
Francezii n-au mai câștigat de 37 de ani

Francezii, care nu au mai câștigat Turul Franței din 1985 - Libertatea l-a vizitat anul trecut pe Bernard Hinault, cvintuplul laureat al cursei, care a semnat ultima victorie locală, în 1985, se bazează pe Romain Bardet (DSM, 31 de ani). Accidentat, starul Julien Alaphillippe nu e prezent la start.


Romain Bardet, pe Alpe d'Huez. Foto: EPA

Puncheurii David Gaudu și Thibaut Pinot (Groupama - FDJ) vor forța victoriile de etapă, poate chiar pe Alpe d'Huez, de ziua Franței. Libertatea a realizat un reportaj din Le Tour pe o cățărare de mai mică dificultate.


Harta Le Tour. Foto: Le Tour.

Mathieu van der Poel și Wout van Aert sunt alți candidați la victorii de etapă, iar Dylan Groenewegen, Arnaud Demar, Fabio Jakobsen, Peter Sagan sau Caleb Ewan vor lupta pentru tricoul de cel mai bun sprinter, tricoul verde.


Competiția se vede în România la Eurosport.


Lista de onoare

Constantin Tudose, Nicolae Ţapu, George Hapciuc şi Virgil Mormocea au luat startul la ediţia din 1936. Ei sunt singurii români care au participat în Le Tour.


Patru cicliști au câștigat câte cinci ediții ale Turului Franței:


Jacques Anquetil - în 1957, 1961, 1962, 1963 și 1964Eddy Merckx - în 1969, 1970, 1971, 1972 și 1974Bernard Hinault - în 1978, 1979, 1981, 1982 și 1985Miguel Indurain în 1991, 1992, 1993, 1994 și 1995 (primul care a obținut cinci victorii consecutive),

Americanul Lance Amstrong a câștigat de șapte ori Turul Franței, în perioada 1999-2005. În 2012, Uniunea Ciclistă Internațională i-a retras toate succesele pentru dopaj. Nu au fost declarați alți câștigători.


Foto principal: Profimedia


Categorie: Romania

Ciucă: SUA rămân cel mai apropiat aliat militar al nostru

Jurnalul - Ven, 01/07/2022 - 10:10pm
SUA rămân cel mai apropiat aliat militar al României, la fel cum NATO rămâne principalul garant al păcii și securității pentru toți membrii săi, a spus premierul Nicolae Ciucă la ecepția organizată de Ambasada SUA în România cu prilejul Zilei Independenței Statelor Unite ale Americii.
Categorie: Romania

Ucraina acuză Rusia că a lansat bombe cu fosfor asupra Insulei Şerpilor

Jurnalul - Ven, 01/07/2022 - 10:09pm
Administraţia Volodimir Zelenski a acuzat, vineri seară, armata rusă că a lansat bombe cu fosfor asupra Insulei Şerpilor din Marea Neagră, la o zi după retragerea forţelor militare ruse de pe acest teritoriu.
Categorie: Romania

Noua strategie NATO: Reflecții spontane

Cotidianul RO - Ven, 01/07/2022 - 9:40pm

Noua strategie NATO poate fi sintetizată în următoarele cuvinte: să ne provocăm concurenții (strategici) la acțiuni ce ne oferă pretextul intervenției militare “preventive” oriunde în lume.

Pentru SUA, această “nouă strategie” este… mai veche. Acum strategia SUA a devenit strategie oficială a Alianței Nord Atlantice.

România a intrat în această alianță (și sunt printre cei care au adus-o acolo) pentru a putea evita războaiele sau pentru a le stinge, iar nu pentru a le provoca. Cu gândul la intrarea într-o asemenea alianță, se prezumă, românii au adoptat prin referendum, în 2003, revizuirea Constituției.

În mod normal, o astfel de “nouă strategie”, care putea fi adoptată numai cu acordul unanim al membrilor, necesita un mandat special al poporului român. Este așa întrucât vorbim de un anume mod de exercitare a suveranității și de acceptarea de trupe străine pe teritoriul nostru cu un scop destul de diferit față de cel declarat la intrarea noastră în alianță. De asemenea, este vorba de perspectiva implicării noastre, mai ales ca aliat de pe linia întâi a frontului cu cel declarat a fi inamicul principal al alianței, în războaie în care nu cred că doream sau avem interesul național să ne implicăm.

Pentru a intra în NATO și UE, România și-a modificat Constituția în 2003 prin referendum, în considerația a ceea ce NATO era atunci. Noua strategie nu adaptează NATO la “noi provocări”, la “noi pericole” sau “noi oportunități”, ci schimbă însăși natura NATO – din alianță politico-militară cu caracter defensiv în conjurație pentru apărarea hegemonismului american la nivel global prin război preventiv.

De ce acceptă europenii această transformare și întărirea tutelei americane într-un moment în care se părea că tocmai vor să scape de ea? Pentru că egoismul miop al vechilor națiuni imperiale europene nu permite realizarea unei uniuni de state naționale și cetățeni care să funcționeze ca o democrație transnațională având statut legitim de super jucător global, ci vor o Europă (provincială / parohială) germană sau franceză sau, la limită, franco-germană. Or, o asemenea Europă / UE nu se poate dispensa de aportul asiguratoriu al mâinii forte americane.

În ciuda dorințelor lor de a se rupe din legătura strategică transatlantică, Germania și Franța nu pot domina Europa / UE decât la remorca SUA (sau cu sprijinul Rusiei, la care pentru moment, în aparență cel puțin, sub presiune americană, mai mult de nevoie decât din convingere, renunță).

Oare nu s-ar impune, în aceste condiții, o nouă consultare populară; măcar indirectă, prin Parlament?

Din păcate, pe de altă parte, opțiunile noastre (asta dacă România ar mai fi fost suverană) sunt foarte limitate, întrucât situația internațională la care s-a ajuns, inclusiv din vina politicii membrilor NATO (dar, evident, nu numai a lor) nu ne oferă în prezent soluții de securitate mai bune. Suntem obligați acum să mergem în logica faptelor noastre (și ale aliaților noștri), iar nu a dorințelor circumscrise de interesele noastre vitale.

De aceea nu părăsirea NATO ar fi ideea, ci schimbarea atitudinii în cadrul NATO. O astfel de schimbare ar fi posibilă, însă, numai după redobândirea suveranității.

The post Noua strategie NATO: Reflecții spontane appeared first on Cotidianul RO.

Categorie: Romania

Prințul William, scrisoare emoționantă în ziua în care Prințesa Diana ar fi împlinit 61 de ani

Jurnalul - Ven, 01/07/2022 - 9:35pm
Prințul William împărtășește o scrisoare emoționantă în ziua în care mama sa, Prințesa Diana, ar fi împlinit 61 de ani: „Voi toți i-ați păstrat vocea vie, arătând lumii cum fiecare acțiune mică contează, cum bunătatea este încă apreciată”.
Categorie: Romania

La trei zile, după un accident mortal, DN1 scena unui nou eveniment rutier: a intrat cu maşina într-un TIR parcat

Adevarul - Ven, 01/07/2022 - 9:27pm
DN 1, Sibiu, a fost vineri seara, 1 iulie, scena unui nou eveniment rutier, soldat cu o victimă, la trei zile după producerea unui accident mortal, în apropiere.
Categorie: Romania

ANAF a rambursat TVA în valoare de 2,78 miliarde lei, în luna iunie

Jurnalul - Ven, 01/07/2022 - 9:10pm
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a rambursat, în luna iunie, TVA în valoare de 2,78 miliarde lei, cu un miliard de lei mai mult decât în iunie 2021, dar şi peste media lunară din anul 2022 (de 1,82 miliarde lei), informează instituţia printr-un comunicat
Categorie: Romania

ANPC: Românii au dreptul să ceară compensații de până la 600 de euro pentru un zbor anulat

Jurnalul - Ven, 01/07/2022 - 8:35pm
Românii au dreptul să ceară compensații de până la 600 de euro pentru un zbor anulat, spune Horia Constantinescu, președintele ANPC, în contextul investigațiilor începute la companiile aeriene. Sunt 500 de solicitări referitoare la serviciile Wizz Air și 114 la Ryan Air.
Categorie: Romania

Moscova, ironii după decizia UNESCO privind borşul ucrainean: „Ce va urma? Porcii vor fi recunoscuţi ca produs naţional ucrainean?”

Adevarul - Ven, 01/07/2022 - 8:32pm
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a încercat să pară ironică în legătură cu anunţul UNESCO privind includerea borşului ucrainean în patrimoniul cultural imaterial în pericol.
Categorie: Romania

Românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR cu dobânzi de până la 8,6%, cele mai mari de la lansarea programului 

Ziarul Curentul - Ven, 01/07/2022 - 8:10pm

Începând de luni, 4 iulie a.c., românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1 și 3 ani și dobânzi anuale de 8,25% și 8,6%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată. Interesul românilor pentru titlurile de stat TEZAUR s-a menținut la un nivel ridicat […]

Articolul Românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR cu dobânzi de până la 8,6%, cele mai mari de la lansarea programului  apare prima dată în Ziarul Curentul.

Categorie: Romania

Apel OMS pentru variola maimuței!

Cotidianul RO - Ven, 01/07/2022 - 8:05pm

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a făcut apel vineri la „acţiune urgentă” împotriva variolei maimuţei în Europa, în condiţiile în care cazurile s-au triplat în ultimele două săptămâni pe continent, transmite AFP.

Directorul regional al organizaţiei sanitare a solicitat, într-un comunicat, ţărilor europene să-şi „sporească eforturile în următoarele săptămâni şi luni pentru a preveni instalarea variolei maimuţei într-o zonă geografică mai largă”.

„O acţiune urgentă şi coordonată este imperioasă dacă vrem să schimbăm cursul în cursa împotriva răspândirii bolii”, a declarat directorul OMS Europa, Hans Kluge.

Potrivit datelor agenţiei ONU, Europa are în prezent peste 4.500 de cazuri confirmate în laborator, de trei ori mai multe decât la jumătatea lunii iunie.

Aceasta corespunde la 90% din cazurile înregistrate la nivel mondial de la jumătatea lunii mai, când boala, până atunci endemică doar în 11 ţări africane, a început să se răspândească în Europa.

Epicentru al acestei noi contagiuni, Europa are în prezent 31 de ţări şi teritorii care au raportat cazuri de variola maimuţei.

Sâmbătă, experţii OMS au descris creşterea cazurilor drept o ameninţare pentru sănătate a cărei evoluţie a fost foarte îngrijorătoare, dar care nu a atins încă stadiul de urgenţă sanitară globală.

În pofida acestei decizii, „evoluţia rapidă şi natura urgentă a acestui eveniment vor determina comitetul (de experţi) să îşi revizuiască poziţia în scurt timp”, a precizat OMS Europa.

The post Apel OMS pentru variola maimuței! appeared first on Cotidianul RO.

Categorie: Romania