Romania
Joe Biden şi Yair Lapid pledează pentru intensificarea parteneriatului strategic SUA-Israel
Staţiunea balneară construită de la zero într-un oraş din Ardeal. Când vor sosi primii turişti FOTO
Norvegia ajută Ucraina cu un miliard de euro
Atenționare de călătorie în Franța din cauza unei greve în domeniul transporturilor aeriene
Serbia, un teren fertil pentru propaganda Kremlinului
Însărcinatul cu afaceri al SUA în România: Statele Unite se mândresc să numească România prietenă şi Aliată
Explozie a cazurilor de Covid și în Marea Britanie
Numărul cazurilor de COVID-19 din Marea Britanie a crescut cu mai mult de jumătate de milion într-o săptămână, probabil pe fondul circulaţiei celor mai recente variante de Omicron, BA.4 şi BA.5, conform datelor, informează vineri DPA/PA Media.
Numărul de spitalizări continuă de asemenea să crească, existând indicii timpurii ale unei tendinţe ascendente a internărilor la terapie intensivă în rândul vârstnicilor.
Se estimează că un total de 2,3 milioane de persoane din gospodării private s-au contagiat cu acest virus săptămâna trecută, în creştere cu 32% comparativ cu săptămâna precedentă, potrivit Biroului Naţional de Statistică (ONS).
Acesta este cel mai mare total al cazurilor de infectare înregistrat după sfârşitul lunii aprilie, dar continuă să se menţină departe de nivelul record de 4,9 milioane din vârful valului Omicron BA.2, la sfârşitul lunii martie.
„Pe teritoriul Marii Britanii am văzut o creştere continuă cu peste jumătate de milion de infecţii, probabil cauzate de răspândirea variantelor BA.4 şi BA.5”, a declarat Sarah Crofts de la ONS, specialistă în date analitice referitoare la COVID-19.
„Această creştere este observată la toate vârstele, în toate ţările şi regiunile Angliei. Vom continua să monitorizăm îndeaproape datele pentru a vedea dacă această creştere continuă în următoarele săptămâni”, a precizat ea.
În Franța, noul val de coronavirus crește ca Făt-Frumos
Vaccinurile împotriva coronavirusului modificate pentru a include varianta Omicron pot îmbunătăţi nivelul de protecţie atunci când sunt utilizate ca doză de rapel (booster), au transmis vineri Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) şi alte autorităţi de reglementare în domeniul sanitar la nivel mondial, informează Reuters.
În urma unei şedinţe de joi, EMA a anunţat că autorităţile de reglementare au convenit asupra principiilor esenţiale pentru actualizarea vaccinurilor anti-COVID-19 astfel încât acestea să răspundă la variantele emergente.
În timp ce vaccinurile existente împotriva coronavirusului continuă să ofere o bună protecţie la riscul de spitalizare şi deces, eficacitatea vaccinului a fost afectată de evoluţia virusului, a precizat grupul.
Prin urmare, vaccinul specific împotriva Omicron sau bivalent – adică un vaccin care include atât tulpina nouă, cât şi pe cea originală de coronavirus – ar putea „creşte şi extinde” protecţia, se arată într-un comunicat al EMA.
Comunicatul se referă în mod specific la vaccinurile ARNm. Atât Pfizer Inc cât şi Moderna Inc au testat versiuni „reutilate” ale vaccinurilor lor pentru a include varianta Omicron.
Vaccinuri care includ alte variante, de exemplu varianta Beta, ar putea fi luate în considerare pentru utilizare ca doze de rapel dacă datele din studiile clinice demonstrează un nivel adecvat de neutralizare împotriva Omicron şi a altor variante îngrijorătoare, se arată în comunicat.
Anunţul vine la scurt timp după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat că rapelul specific împotriva Omicron ar putea restabili protecţia împotriva tulpinilor emergente ale coronavirusului.
Însă, autoritatea de reglementare din Statele Unite, Agenţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA), a declarat joi că va viza în mod special includerea variantelor mai noi, BA.4 şi BA.5 de Omicron, care determină în prezent o creştere a numărului de cazuri de infectare la nivel global, în orice vaccin nou pentru utilizare pe plan intern.
Marţi, liderul unui comitet consultativ al OMS care a discutat despre vaccinurile modificate a declarat că grupul a preferat dozele de rapel bazate pe BA.1, argumentând că această variantă este mai distinctă şi ar putea genera un răspuns mai larg comparativ cu cele mai recente sub-variante care circulă.
Peter Marks, un înalt oficial în cadrul FDA din SUA, a declarat într-un interviu că autorităţile de reglementare din alte ţări se gândesc serios să utilizeze noi doze de rapel bazate pe varianta BA.1 a Omicron care a provocat creşterea masivă a cazurilor iarna trecută, pentru că acele vaccinuri pot fi disponibile mai devreme decât cele bazate pe BA.4/5 pe care Statele Unite intenţionează să le utilizeze.
EMA a precizat că va oferi mai multe detalii zilele următoare.
The post Explozie a cazurilor de Covid și în Marea Britanie appeared first on Cotidianul RO.
18 cadre medicale de la Institutul „Marius Nasta”, cercetate disciplinar din cauza unghiilor lungi
Inflația din zona euro a atins un nivel record
Ciucă: SUA rămân cel mai apropiat aliat militar al nostru. Salut decizia de a suplimenta trupele americane în România
UE apără Bulgaria: amenințarea Rusiei de a întrerupe relațiile diplomatice este nejustificată
Un nou consens negativ
Am căzut de acord că nu putem avea un acord, dar am fost de acord ca în următoarele decenii să nu ajungem la un război cald. Aceasta a fost înțelegerea din spatele Războiului Rece. Sub regimul Gorbaciov, sovieticii au căutat să înnoiască acea veche înțelegere și Războiul Rece s-a încheiat. O să vă facem cel mai mare pocinog, a spus un consilier gorbaciovist: o să vă lăsăm fără inamic strategic.
Ce înseamnă a avea un inamic strategic? Înseamnă că doar politic mai poți spune că reprezinți o alianță militară defensivă dacă fostul tău inamic nu mai există. Fostul inamic al NATO era Tratatul de la Varșovia. Așa se numea alianța militară a statelor comuniste. Alianța aceasta s-a autodizolvat în 1990. NATO a continuat să existe, dar nu mai putea spune împotriva cui funcționează.
După 2001 a putut spune din nou care e inamicul său strategic: terorismul. Nu exista un consens negativ cu acest inamic de tipul „război rece da, război cald nu”. Nu avea cum să fie un inamic prin înțelegere cu care să fie stabilizată ordinea mondială. După 2016, Trump a încercat să impună China în poziția de inamic strategic. N-a reușit. Când, în 2020, a urmat președintele Biden la Casa Albă, definirea inamicului strategic al NATO oscila între Rusia și China. Acum, după 24 februarie 2022, oscilația a încetat. Summitul NATO de la Madrid a definit China „o provocare”, iar Rusia este considerată noul inamic de durată lungă.
În ce măsură convine Rusiei noul consens negativ? În primul rând, acest nou consens asigură putere pe viață celui care conduce Federația Rusă, fără reformulări constituționale. Doar un atentat reușit l-ar putea… deranja. În al doilea rând, odată stabilizată noua ordine mondială, Rusia va ști cum va contribui prin exporturi de energie la dezvoltarea Chinei și cum poate șantaja această dezvoltare când ar fi cazul să o șantajeze.
În ce măsură convine SUA noua stabilizare? Face țările UE dependente de gazul lichefiat de la americani. Pune China sub șantajul potențial al Rusiei, o putere cu care SUA a mai avut înțelegeri strategice stabile.
Noua înțelegere (secretă) pare a fi o combinație de cald și rece, ori cel puțin așa arată. Soarta Ucrainei? În acest punct fierbinte, două propagande extrem de agresive încearcă să ascundă distrugerile. Puține voci cu autoritate din SUA atrag atenția asupra acestor distrugeri, care vor cere mai apoi decenii de reconstrucție.
La începutul anului 1949, URSS și SUA încă erau aliate. Apoi, brusc, au devenit inamice și o Cortină de Fier a fost instalată între cele două puteri care colaboraseră pentru înfrângerea Germaniei naziste. După 1990, am fost martori ai unei încercări de colaborare Rusia-NATO? Aparențele așa indicau. Pentru înfrângerea cui ar fi colaborat? Era China o asemenea țintă? Cert este că azi China este considerată doar „o provocare”.
Deocamdată, nimeni nu caută soluții de pace pentru situația din Ucraina. De ce ar căuta dacă situația ca atare ar face parte din jocul (jocurile) de stabilizare a unei noi ordini mondiale? Stabilizarea ca atare a venit întotdeauna la capătul violențelor, iar Primul și Al Doilea Război Mondial au reprezentat violențele căutării noi ordini.
The post Un nou consens negativ appeared first on Cotidianul RO.
NATO, în tratative pentru construirea unei baze navale pe coasta Mării Adriatice
Kievul exultă: Borşul ucrainean, inclus pe lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial în pericol
Peste 3 kilograme de cannabis care ar fi ajuns la consumatori din Olt și Dolj, confiscat
Bacalaureat 2022 Constanţa. Patru elevi au obţinut media 10. Există un singur liceu cu promovabilitate 100%
Tsunami în zona euro!
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou maxim istoric în luna iunie, iar vârful de inflaţie ar putea fi atins abia peste câteva luni, ceea ce oferă noi motive pentru o majorare rapidă a costului creditului de către Banca Centrală Europeană, începând chiar de luna aceasta, transmite Reuters.
Potrivit unei estimări preliminare publicate vineri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 8,6% în luna iunie 2022, depăşind precedentul maxim istoric de 8,1% înregistrat în luna mai. Este vorba despre un nivel al inflaţiei de patru ori mai mare faţă de obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor de 2%.
Aceasta este cea mai puternică creştere în ritm anual a preţurilor de consum înregistrată de zona euro după 1997, când au început să fie publicate date statistice cu privire la zona unică. Cifra anunţată de Eurostat este peste estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 8,4% în luna mai.
Şi în luna iunie, creşterea inflaţiei în zona euro se explică prin faptul că preţurile la energie au înregistrat un avans de două cifre, cu o majorare 41,9%, în timp ce preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de 8,9%. De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a crescut şi ea de la 4,4% până la 4,6%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
Analiştii subliniază că inflaţia din luna iunie ar fi fost şi mai mare dacă Germania nu introducea măsuri temporare de sprijin cu privire la carburanţi şi transport, ceea ce sugerează că noi presiuni asupra preţurilor se prefigurează în viitor. Pe lângă presiunile inflaţioniste, rata şomajului în zona euro a coborât la un minim istoric de 6,6% în luna mai iar acest aparent deficit de forţă de muncă va pune presiuni asupra salariilor şi în cele din urmă asupra inflaţiei.
Având în vedere că acest nou regim inflaţionist ameninţă stabilitatea pe termen lung a preţurilor, băncile centrale din întreaga lume au început să înăsprească rapid politica monetară, chiar cu riscul de a încetini şi chiar frâna creşterea economică. Când vine vorba de dobânda de politică monetară, BCE este mult în urma altor mari bănci centrale din întreaga lume, urmând să majoreze costul creditului abia la reuniunea care va avea loc luna aceasta, iniţial cu 25 de puncte de bază, însă datele Eurostat privind inflaţia conferă noi argumente pentru o majorare mai consistă de dobândă, cu 50 de puncte de bază, la reuniunea din septembrie.
Dobânzile vor continua să crească chiar dacă oficialii BCE nu au ajuns încă la un acord cu privire la cât de mult trebuie majorat costul creditului, având în vedere că creşterea economică încetineşte iar o eventuală oprire a livrărilor de gaze ruseşti ar putea rezulta într-o recesiune.
Pieţele financiare mizează pe faptul că BCE va majora costul creditului cu 143 de puncte de bază în 2022, ceea ce înseamnă că se aşteaptă ca BCE să majoreze dobânda la fiecare reuniune de politică monetară care va avea loc până la finele anului, iar unele din aceste majorări de dobândă vor fi mai mari de 25 de puncte de bază.
Estimarea publicată vineri de Eurostat este una preliminară, urmând ca o estimare revizuită, care să includă şi datele privind inflaţia în Uniunea Europeană, să fie dată publicităţii în data de 19 iulie.
The post Tsunami în zona euro! appeared first on Cotidianul RO.