Cotidianul RO

Abbonamento a feed Cotidianul RO Cotidianul RO
Cotidianul - Stiri, Politica, Sport, Interviuri, Evenimente, Arta, Opinii, Ultima Ora
Aggiornato: 38 min 2 sec fa

Curajul de a schimba

Sab, 04/04/2020 - 20:00

Că epidemiile nu sunt ceva nou, se știe. Se și spune că „de a lungul istoriei, atunci când oamenii s-au răspândit în lume, au avut însoțitor constant bolile infecțioase. Chiar în această eră modernă, epidemiile sunt aproape constante” (Mohammed Cherkaoui, The Shifting Geopolitics of Coronavirus and the Demise of Neoliberalism,19 martie 2020). Doar de la Primul Război Mondial încoace s-au înregistrat „gripa spaniolă” (1918-19), cu patruzeci de milioane de morți, “febra asiatică” (1957-58), HIV/AIDS (1981), “gripa aviară” (1997), SARS (2002-2003), EBOLA (2014-2016) și altele.

Numai că noua epidemie ar putea să fie devastatoare. Singure SUA, cu acumulările lor unice, nu exclud să înregistreze peste două sute de mii de victime. Aproape că nici un loc de pe Pământ în care trăiesc oameni nu pare ocolit. Din creștere economică lumea a fost aruncată brusc în recesiune. Sunt consecințe grele, care obligă la a regândi cam totul.

Când oamenii sunt în primejdie, gândul la Dumnezeu este între primele. Faptul este firesc. Religia a fost poate cea mai mare resursă motivatoare în istorie și este parte organică a culturii trăite de cei care suntem astăzi.

Dumnezeu este atotputernic și, cum s-a spus nu demult, “Deus caritas est (Dumnezeu este iubire)”. Ceva s-a petrecut, însă, dincolo de lumea accesibilă nouă. Isaac Luria avea dreptate: în atotputernicia sa, Dumnezeu a lăsat lumea în seama ei și pe mâna oamenilor spre a vedea ce pot face din ea și din ei. Dumnezeu nu și-a abandonat creația, nu a întors fața, dar i-a pus pe oameni să-și construiască lumea în care vor să trăiască.

Societatea modernă, ai cărei membri mai târziu născuți suntem și noi, cei de azi, este rezultatul. Iar când ai răspunderea construcției ai multe de făcut. Dacă citim revelațiile ce au pus în mișcare cultura lumii, oamenii aveau de respectat ființa umană a fiecăruia, de ajutat pe cel în nevoie, de făcut dreptate, de îngrijit natura, de cultivat adevărul și binele și de aspirat la o viață înțeleaptă.

Acum, odată cu pandemia coronavirusului 19, ei au de satisfăcut urgențe. Încă este redusă testarea, încât știm puțin despre mecanismele răspândirii virusului. Operăm cu descrieri făcute la Wuhan, dar dacă acel virus, cum ne spun analizele, a înregistrat mutații? “Gripa spaniolă” a omorât în Europa adulți tineri, iar în India populația flămândă – pe cine vizează nou coronavirus? Nu se cunoaște deocamdată vaccinul potrivit. Nu se știe nici măcar amploarea infecției, căci în multe țări testarea abia a început.

Cunoaștem geografia răspândirii, dar originea virusului rămâne controversată între alternative: piața fructelor de mare sau lilieci sau un laborator sau ceva în afara Chinei. Până la tranșarea cu argumente factuale a disputei, suntem cu coronavirus 19 printre oameni la o scară cu puține precedente. Calculele spun că cincizeci de milioane de oameni ar fi putut fi deja infectați.

Cred că nu sunt de ignorat câteva fapte privind originea virusului. Am în vedere condițiile vieții subtropicale, combinate cu mari concentrări de populație, de multe ori în periferii mizere ale unor metropole urbane sau în zone poluate, și cu efectele schimbării climatului, care antrenează modificări în sfera microorganismelor.

Spre deosebire de abordările sociologizante, care ocupă în aceste săptămâni mass media, sunt de părere că doar natura sau ceva ce recompune ori măcar influențează (de pildă, prin ionizare sau poluare) mecanisme ale naturii, pot genera, totuși, viruși biologici. Restul ține, firește, de societăți.

Impactul și transmiterea virușilor depind, desigur, de „modelul economic hegemonic” (David Harvey, Anti-Capitalist Politics in the Time of COVID 19). De fapt, sunt afectate cel mai mult astăzi țări care sunt mari “sugative” de turiști (Italia, Franța, Spania) și țările aflate în centrul schimburilor mondiale (SUA, China, Germania, Marea Britanie), care structurează azi economia lumii.

Nici o țară nu este pregătită să spitalizeze instantaneu un efectiv nelimitat de infectați, după cum nici una nu poate administra în timp scurt teste pe scară mare. Grav este, însă, că industria medicamentelor a fost prinsă pe picior greșit. Ea pare să nu fi produs suficiente antibiotice (Mike Davis, The Coronavirus Crisis Is a Monster Fueled by Capitalism, 20 martie, 2020), preferând în anii din urmă investiții mai profitabile.

Nici o țară nu a scăpat fără victime, dar Israel și Germania au făcut față mai bine situațiilor. Ele au acum procente mai joase de decedați printre infectați, având sisteme de sănătate mai bine puse la punct. În plus, ambele au înțeles deja în decembrie 2019 noutatea bolii de plămâni semnalată de medici chinezi și s-au lansat în căutarea antidotului.

Peste toate situațiile se înalță, însă, un adevăr simplu: în fața infectării nu mai este siguranță pentru o parte a societății, câtă vreme nu este siguranță pentru toți. De aceea, asigurările de sănătate cuprinzătoare (universal coverage) nu vor mai fi de ocolit, oricare ar fi disputa politică.

În acest context, s-a deschis înfruntarea epidemiilor cu ajutorul digitalizării. Scriitorul sud-corean Byung-Chul Han (vezi Beatriz Garcia, Key to Coronavirus:Why are the Western countries failing to control the pandemic?, AL DIA, Philadelphia, 22 martie 2020) explică ceea ce s-a realizat în China și Coreea de Sud, în materie de oprire a răspândirii virusului, prin „supravegherea digitală (digital surveillance)”. Aceasta preia, în orice clipă, temperatura persoanei. Civic, digitalizarea nu este aici fără inconveniente, dar preventiv contează. Aș observa că Israelul are rețeaua electronică ce permite fiecărui cetățean, oriunde se află, să facă o aplicație, încât medicii să poată lua act de starea lui.

După amânări datorate perplexității, autoritățile publice s-au repezit să îngrădească virusul. Am fost de la început de părere că țintiți trebuie să fie virusul și purtătorii lui. Erau, așadar, de instituit, de la primele semne de pericol, controale medicale fără lacune la frontiere și inspecții sanitare, dar nu de oprit toate activitățile – mai ales că unele nu extind virusul. Nu văd, de pildă, de ce voluntariatul, medical sau de altă natură, să fie oprit, oprind de-a valma tot ce mișcă!

România avea avantajul că, nefiind „sugativă” turistică și având o populație în bună măsură vaccinată antigripal, putea să țină noul virus sub control. Numai că aici decidenții practică cea mai primitivă politică.

Mai întâi, aceștia au amânat cât au putut luarea de măsuri, fiind obsedați de “alegerile anticipate”. Nu pentru a da un orizont țării, căci evident nu sunt în stare, ci pentru a se asigura că nimeni nu-i va putea trage la răspundere în anii ce vin. Desfigurarea prostească a democrației este mijloc de conservare de sine.

După ce au manipulat în „alegeri” și „referendumuri” butaforice cea mai mare emigrație dintr-o țară în timp de pace, alimentând-o cu falsuri și aberații, decidenții s-au simțit datori să-i preia fără control medical serios pe toți sosiții la frontieră. S-a ajuns ca peste un milion de veniți din zonele infectate să se răspândească în sate și orașe. Iar acum, se cere “stați acasă”, după ce chiar casa a fost virusată.

În multe țări europene, guvernele au proclamat starea de neceesitate. Unii consideră că este un “răspuns disproporționat”, explicabil prin tendința de a folosi starea excepțională ca paradigmă a guvernării și prin încercarea de a profita de epidemie pentru a se obține, în absența terorismului, mobilizarea generală (Giorgio Agamben,The Invention of an Epidemic”, în Quodlibet, 26 februarie 2020). Alții spun că starea de necesitate se adoptă din multe rațiuni în vremea noastră (Jean-Luc Nancy, Viral Exception”, în Antinomie, 27 februarie 2020), nu numai din interese de mărire a puterii.

Acest fapt nu scoate din discuție întrebarea privind folosirea stării de necesitate. În condițiile date, se proclamă asemenea stare spre a ataca virusul și a reduce efectivul de purtători, nu pentru ca inși fără valoare să trișeze, dându-se drept salvatori.

Ce va veni după pandemie este dependent, înainte de orice, de ceea ce se petrece. Pe bună dreptate, Papa Francisc relansează tema raporturilor deranjate cu natura. “Atunci când eșuăm în a recunoaște ca parte a realității valoarea unei persoane sărace, a unui embrion uman, a unei persoane cu disabilități – ca să mă refer doar la câteva exemple – este dificil de auzit plânsul naturii înseși; toate sunt conectate”. Nu va fi, așadar, viitor sigur fără o natură recunoscută și valorificată în ceea ce are.

Este adevărat că autoritățile publice din multe locuri s-au compromis. Cum se vede la noi, obsesia “alegerilor anticipate”, acum a “alegerilor” care să legitimeze “guvernul meu”, întunecă și așa anacronica optică a decidenților. Iar obsesia “omului meu”, în locul persoanelor competente – la nivelul guvernării, dar și la Suceava, Arad și în alte locuri din țară – duce confuzia valorilor, ce se cultivă sistematic în România deceniilor din urmă, la urmări tragice. Este destul să intri în detaliile “cazului Suceava” – cu numiri în funcții ale unora care, precum zic bucovinenii, nici de “căprari” nu-s buni, cu aducerea, cu autobuze și avioane, de emigrați, tot din nevoi “electorale” – pentru a-ți da seama de iresponsabilitatea la care s-a ajuns.

Are loc, într-adevăr, „prăbușirea autorității publice, mai mult decât un derapaj totalitar dramatic” (Roberto Esposito, “Cured to a Bitter End”, în Antinomie, 28 februarie 2020). S-au uzat, însă, mai ales politici. Este clar că epoca neoliberalismului se apropie de sfârșit. Ea a adus libertăți mai mult ca oricând, pentru foarte mulți oameni. Nu a reușit, însă, să lege de libertăți – de altfel, nici nu a încercat – răspunderi și un sens reflectat al vieții. Nedreptățile s-au extins, decalajele, dintre cetățeni și dintre țări, s-au adâncit, ostilitățile între state au revenit, iar viața oamenilor se consumă în lupta pentru supraviețuire sau putere.

Unii pledează deja pentru luarea sub control a sistemelor de sănătate. Schimbările ce vin vor trebui să fie, însă, mai largi, dacă va fi curajul schimbării.

Sunt cel puțin trei învățături din care se cuvin trase consecințe: natura poate fi la fel de puternică ca orice armă; necunoașterea noastră, ca oameni, este mai mare decât se crede; iar solidaritatea umană trebuie să treacă dincolo de culturi și regimuri. Moderația în gânduri și fapte devine astfel imperativă!

Ar fi cazul ca, mai ales în țările din liniile secundare, cercetarea științifică inovativă să scoată de pe scenă cantitatea enormă a verbiajului gol. Este din nou limpede că academismul gonflat și sterp este opusul valorii, nicidecum confirmarea ei. Ideea nouă, soluția salutară s-ar cuveni să redevină criteriul valorii profesionale.

Este clar că vin schimbări majore ale activităților. „Munca la domiciliu”, sprijinită și de revoluția continuă din electronică, capătă o nouă pondere, iar reorganizarea activităților dincoace de “societatea masificată” se impune. Și una și alta antrenează schimbări în lanț.

Tot atât de clare sunt solicitările globale. „Corectura globalizării”, angajată de Statele Unite ale Americii în ultimii ani, și recunoașterea identităților naționale și a rolului statului național – care nu este nicidecum „etnostatul”, dar se află la distanță de un cosmopolitism paralizant – vor trebui reasumate. Este din nou limpede că mobilizarea națională nu se opune automat libertăților civile.

Lumea va arăta altfel în urma pandemiei. Dar încă este prea devreme pentru anticipări stricte. Influenți strategi le emit, totuși.

Stephen Walt, de la Harvard University, scrie că, “pe scurt, Covid 19 va crea o lume mai puțin deschisă, mai puțin prosperă și mai puțin liberă” ( “How the World Will Look After Coronavirus Pandemic”, Foreign Policy, March, 20, 2020). Da, așa va fi, dacă nu se va învăța destul din experiența ultimilor cincizeci de ani!

Și eu cred că schimbări în viziunea asupra relațiilor internaționale, la care se referă deja mulți, sunt indispensabile. O spun, de altfel, și strategi americani, și cei chinezi, și cei ruși, și cei germani. Printre alternative, există însă și astăzi aceea a ieșirii din exclusivismul confruntării, spre limanul cooperării.

Mereu realistul Robert D. Kaplan întrevede revenirea la scindările globale. El scrie că “ceea ce ne așteaptă va fi o interacțiune a ideologiilor și a naturii înseși” (“The Neomalthusian World of the Coronavirus”, în The National Interest, February, 28, 2020), care va diviza lumea. Numai că și aici este vorba de o eventualitate. De una concurată, totuși, de altele!

Sunt de părere că lumea rămâne sub impactul “geometriei variabile a supraputerilor” (A. Marga, Ordinea viitoare a lumii, Niculescu, București, 2017). Oricât de contorsionată este situația momentană, nu apar semne ale schimbării acestei “geometrii”. Îți dai seama de acest fapt examinând dependențele reciproce dintre supraputeri, puteri și țări în general.

Spus simplu, ca umanitate suntem, cel puțin în raporturile cu natura, în aceeași barcă. O schimbare, forțată din orice direcție, ar duce în acest moment, după părerea mea, tocmai la “anarhia” pe care Robert D. Kaplan o anticipează, nu fără groază.

Byung- Chul Han exprimă optica modernității asiatice când susține că urmează „crahul” civilizației europene. „Crahul putea să vină și fără virus. Probabil că virusul este doar preludiul la un crah mult mai mare”. Europenii mai vorbesc de „dușmanul invizibil (invisible enemy)”, căci nu s-ar fi eliberat de limbajul războiului rece, dar „provocarea” la schimbare este, pentru bătrânul continent, mult mai mare. Să sperăm că după virus vine o „revoluție umană (human revolution)”, conchide Byung-Chul Han, care va înlocui o societate „destructivă”, fără a recurge la „poliție digitală”. Nu virusul va face acea „revoluție”, ci „oamenii cu rațiune”.

În orice caz, ce vine este dependent de ceea ce oamenii vor fi în stare să gândească după o răvășire fără precedent. Eu sunt de părere că nu va fi „crah”, dar va fi nevoie de o reorganizare din temelii a actualei Uniuni Europene. Altfel, aceasta devine istorie. Căci nu are cum să dureze ceea ce s-a înstrăinat de meritocrație, de democrație, de inovație și de preocuparea pentru cetățeanul simplu.

Probabil nu prea târziu sunt de tras concluzii observând ce s-a făcut din proiectele de democratizare și de unificare europeană ale cotiturii benefice din jurul lui 1990. Și stabilind cu acuratețe cum și de către cine s-a fracturat democratizarea, încât au proliferat, în unele țări, regimuri anacronice și decidenți incapabili, iar Uniunea Europeană a fost adusă în paralizia din primăvara lui 2020.

De curajul de a privi realitățile în față și de a schimba abordări, organizări, politici, decidenți depinde, în fond, ceea ce vine. Iar la noi, unde amatorismul dă astăzi tonul, va fi nevoie de schimbare cu atât mai mare! 

(Andrei Marga)

The post Curajul de a schimba appeared first on Cotidianul RO.

Categorie: Romania

Guvernul Orban sau Guvernul României?

Sab, 04/04/2020 - 19:40

Mult prea multe ordonanțe privind starea de urgență, acum a șaptea, încep să contureze măsuri care ar fi trebuit precizate încă de de la prima. Gestionarea controlului epidemiologic la frontiere a fost catastrofal, o adevărată invitație electorală căreia i se pune relativ capăt. Existau destule indicii că majoritatea celor întorși în țară nu vor respecta normele impuse, de autoizolare, deseori din motive obiective. Descurajarea repatrierii avea nevoie de un mesaj precis, întemeiat și în acord cu situația de fapt. Cei care au gestionat din primul moment situația de urgență, aflați în poziția redactării unei ordonanțe militare și-au arătat și pe parcurs ezitările, cu tenacitate vinovată. In ce privește “Guvernul Orban”, nu poate invoca reguli “democratice”, constituționale, cu atât mai mult că acestea sunt inaplicabile acum, iar acest guvern a fost instalat în variantele sale prin proceduri deloc acceptabile constituțional-democratic.

Faptul că ordonanța militară nu a venit de la bun început cu măsurile impuse de criza epidemică, continuând să lase în neimplicare scandaloasă instituțiile statului, poate fi de o gravitate extremă în condițiile în care sistemul românesc de Sănătate publică este cel mai slab din UE, încărcat de manageriat la limita demenței instituționalizate. Ordonanța militară trebuia de la prima sa formă să acopere motivele care au obligat autoritățile la o asemenea măsură. Limitarea epidemiei, prin măsurile deja cu sătămâni în urmă stabilite de OMS, nu au fost aplicate decât parțial, ezitant și în etape. Nici ordonanță militară eficientă, nici punerea în stare de urgență a sistemului sanitar național, nici dispoziții privind trecerea unor segmente ale industriei în sprijinul acoperirii penuriei de materiale sanitare. NIMIC !

Scoaterea utilajelor militare pe străzi pare să fi dus la o funcționare și mai deficitară a instituțiilor și adaptării la starea de urgență. Politicianismul rapace care blochează sistemul public de zeci de ani în România, putea fi anihilat prin dispozițiile ordonaței militare, cu atât mai mult cu cât adevăratul participant la depășirea dezastrului care se anunță, este statul prin structurile sale, care la noi sunt nenumărate.

A șaptea Ordonanță pare a fi a șaptea roată la un car care merge într-o direcție încă neprecizată, însă obligă cetățenii României să asiste la spectacolul unui guvern care pare străin de normele internaționale în materie și chiar de legislația noastră internă. De unde încredere, solidaritate și descurajare a dispozițiilor legale acolo unde se fac calcule paralele?

The post Guvernul Orban sau Guvernul României? appeared first on Cotidianul RO.

Categorie: Romania

Despre onoare, cu 500 de euro!

Sab, 04/04/2020 - 19:15

Pe cît de mare bîrnă se arată, pe atît de nucă se dovedește a fi la ideile din momentele de mare încărcătură! A probat asta de nenumărate ori, de la traducerile pentru adopții la achizițiile de case din ”meditații” și, mai apoi, la geaca roșie, la Cioloș, la anticipate și, acum, la oferta de om speriat, gata să promită niște sute de euro care nu-s de la el ca să se scoată ca generos mare conducător și ființă superioară.

Cu toate intențiile sale bune, Klaus Iohannis continuă să ne demonstreze că nu se potrivește cu fotoliul pe care îl ocupă. Reacționează mereu ca un obsedat de castronul cu fasole din mijlocul mesei și nu se simte bine până cînd nu trîntește ceva în mîncarea săracului. Nu știu dacă în copilărie sașii de pe lîngă Sibiu se duceau cu brînză, miere sau, cei ma săraci, cu niște ouă pe la doctor.

Promisiunea sa cu 500 de euro de pe acolo trebuie să vină. Dintr-un soi de dispreț acumulat în copilărie și din neînțelegerea celor pe care vrea să-i cîștige (ca să nu zic să-i cumpere). Cînd Augustin Lazăr și Laura Codruța Kovesi lăsaseră România fără oncologi, Klaus Iohannis fluiera vesel pe Valea Oltului și se făcea că nu știe. Cu același dispreț și cu aceeași nepăsare de atoateștiutor l-a susținut pe Victor Costache la Ministerul Sănătății. Și tot în registrul acesta de idei s-a gîndit să apeleze la cei 500 de euro, care nici măcar nu sunt în atribuțiile sale, ci ale guvernului Orban. Decizia cu recompensarea medicilor în condiții de pandemie ne arată cît înțelege președintele nostru din ce susține, inițiază și citește din cînd în cînd de pe un prompter.

Cu mulți ani în urmă, cînd transplanturile de cord, inițiate de Christian Barnard, și operațiile pe inimă oprită și deschisă erau o raritate, un chirurg român din echipa de aur de la Spitalul Fundeni (este vorba de Martin Constantinescu) îmi povestea despre condiția chirurgului american la care fusese trimis să se specializeze. Între două operații, marele chirurg american avea să-l întrebe pe Martin Constantinescu, ce face în vacanță. Și chirurgul român i-a spus că se întoarce în România să-și vadă familia. Iar chirurgul american i-a zis, eu mi-am planificat o vacanță în Volta Superioară, stau două săptămîni, traversez Lacul Victori, și mai fac două săptămîni în Mali. Am niște localnici care mă așteaptă cu puști, cu bărci, cu gonaci și petrec o vacanță de vis. Și nici nu-i scumpă! Mă costă numai 40.000 de dolari! Nu știu ce-o fi zis Martin Constantinescu, dar știu ce-am simțit eu ca june ziarist cînd am auzit această poveste și cifra de la sfîrșit. Nu m-am mai mirat cînd un prieten, ortoped în provincie, și-a lăsat nevasta, medic și ea, să lucreze o vreme în Anglia unde cîștiga 15.000 de pounds pe lună.

Ce n-a înțeles președintele României cînd a sărit cu 500 de euro? Stia doar că Germania a raportat 2.300 de medici contaminați și nimeni n-a cerut un ban în plus. Că Italia și Spania au un personal medical decimat de SARS Cov 2 și nimeni nu le-a aruncat un os celor care luptă acum în prima linie a frontului cu moartea.
Înclin să cred că războiul cu doctorii este un loc comun care vine din istoria comunismului, de la resentimentele și crimele lui Stalin și de la flagranturile miliției și ale securității române. Nici un dictator n-a putut suporta forța psihică a celor care înfruntă moartea în fiecare zi și continuă să meargă la serviciu. Toți s-au simțit înfruntați, sfidați, disprețuiți de liniștea și siguranța celor care meșteresc în corpul uman. Și care își trag detașarea și puterea nu din bani, ci drumul zilnic pe linia care desparte viața de moarte.
”Avem nevoie de echipamente de protecţie, circuite corecte, camere de decontaminare la ieşirea din zona roşie şi mai ales avem dreptul să ne ştim copiii aflati în întreţinere la adăpost în caz de îmbolnăvire a părinţilor (…..) Fără inteligență, caracter, loialitate, onestitate, deontologie, meritocrație, promovare după criterii profesionale nu vom reuşi să schimbăm nimic în acest sistem sanitar care aproape se prăbuşeşte şi care va fi măturat de pandemie”.

Sunt numai două fraze dintr-o scrisoare ca o pereche de palme.
Ce înțelege Klaus Iohannis din această scrisoare? Se întreabă oare dacă ”nerecunoscătorii” medici se referă și la actuala formulă din fruntea Ministerului Sănătății?
Bate moartea la fereastră, o tragedie ne pîndește pe toți, și președintele României se gîndește să le dea 500 de euro în plus celor care i-ar asigura bătrânețea. Și stau de veghe la clipele de fragilitate ale omului.
Cei 500 de euro nu sînt decît un calcul simplu, de piețar care s-a trezit în fața unei mize de onoare și de mare încercare pentru condiția umană!

The post Despre onoare, cu 500 de euro! appeared first on Cotidianul RO.

Categorie: Romania

Ori, ori! Organizațiile medicilor, scrisoare deschisă către guvernanți

Sab, 04/04/2020 - 18:50

Alianta Medicilor, dar și alte organizații profesionale cer sâmbătă, într-o scrisoare deschisă către guvernanți, pensie de urmaș pentru copii în caz de deces al unui cadru medical, spunând că altfel medicii își rezervă dreptul de a demisiona. Angajații din sistemul sanitar nu sunt încântați de bonusul de 500 de euro, solicitând echipament corespunzător de protecție.

Redăm scrisoarea semnată de Bogdan Tănase şi Letiţia Coriu – Alianţa Medicilor, Florin Chirculescu – Solidaritatea Sanitară, Iulian Pope – Sanitas, Ilie George – Promedica, Laura Zarafin – medic ATI spitalul Colentina.

„Scrisoare deschisă din partea salariaţilor din sănatate pentru toţi decidenţii

Dacă nu ni se vor da asigurari şi o lege clară, potrivit căreia copiii noştri (indiferent de vârsta acestora, aflaţi la studii sau încă sugari) vor avea asigurată toată viaţa pensie de urmaş in caz de deces, suntem foarte mulţi în situatia soţ/ soţie care lucrează in domeniul sănatăţii (medic – medic, asistent-asistent, medic – asistent , asistent – infirmieră şi toate celelalte combinaţii posibile) care ne rezervăm dreptul de a demisiona.

Nu avem nevoie de bani in plus ca să muncim, să ne facem datoria. Este revoltător.

Avem nevoie de echipamente de protecţie, circuite corecte , camere de decontaminare la ieşirea din zona roşie şi mai ales avem dreptul să ne ştim copiii aflati în întreţinere la adăpost în caz de îmbolnăvire a părinţilor.

Echipamente corecte de protecţie înseamnă:

1) Pentru ATI şi specialităţi chirurgicale : mască FFP2 / FFP3, viziere, bonetă, PPE, cizme de cauciuc, două perechi de mănuşi chirurgicale

2) Pentru restul personalului din specialităţile medicale: Măşti FFP2/ FFP3, vizieră, bonetă, halat chirurgical impermeabil, două perechi de mănuşi si botoşi lungi.

Subliniem că toţi cei ce lucrăm în spitale (de la portar, brancardier şi până la medicii cei mai expuşi – ATI – işti, ORL – işti , infecţionişti, chirurgi) ne dorim să muncim în condiţii de deplină siguranţă, pentru că, odată infectaţi reprezentăm un pericol pentru colegii noştri, pacienţi si pentru toti cei cu care venim in contact.

Pericolul de a ne transforma în vectori este mare şi un singur infectat în spital ne poate infecta pe toţi, iar cei infectaţi nu pot folosi nimanui, nici măcar celor pe care ar trebui să ii trateze.

Ne întrebăm, rezolvă banii promişi problemele personalului medical? Evident nu. Ei se adresează unei presupuse nevoi financiare care nu există sau oricum este pe plan secund.

Toţi am cerut echipamente de protecţie, teste, circuite, protocoale şi nu am primit decât foarte puţin din toate acestea. Şi le cerem nu pentru că ne e teamă pentru noi, ci pentru că odată infectaţi suntem un pericol, o bombă cu ceas pentru pacienţi, pentru colegi şi, nu în ultimul rând, pentru familiile noastre. Asta vrem: siguranţă pentru toată lumea.

Nu este admisibil să avem protocoale pentru cei decedaţi şi nicio asigurare pentru urmaşii personalului din sătatate ce poate fi afectat de pandemie.

Nu suntem datori numai faţă de pacienţi, ci şi faţă de urmaşii noştri .

Gasiţi soluţii viabile pentru ca toţi cei ce lucrăm in domeniul sanitar să o putem face protejati, în condiţii de siguranţă şi, dacă se poate, sustineţi-ne cu toate forţele ca să ne putem trata pacienţii si să fim sănătosi .

Fără INTELIGENŢĂ, CARACTER, LOIALITATE, ONESTITATE, DEONTOLOGIE, MERITOCRAŢIE, PROMOVARE DUPĂ CRITERII PROFESIONALE, nu vom reuşi să schimbăm nimic în acest sistem sanitar care aproape se prăbuşeşte şi care va fi măturat de pandemie.

România are aproape 500 de cadre medicale infectate cu noul coronavirus, o rată a îmbolnăvirilor de 16%, cea mai mare din toate ţările afectate de pandemia de Covid-19”.

Citește și

Petiția unor medici pentru Iohannis: „E un cal troian”

The post Ori, ori! Organizațiile medicilor, scrisoare deschisă către guvernanți appeared first on Cotidianul RO.

Categorie: Romania

Râsu-plânsu cu carantina: Nu vreau, fără un test, să ies!

Sab, 04/04/2020 - 18:45

Peste 150 de locuitori din orașul Borșa, județul Maramureș, aflați în carantină, cer să fie testați, ei înregistrând un mesaj video, cu versuri, pentru sensibilizarea autorităților.

Primarul orașului Borșa, Sorin Timiș, a declarat, sâmbătă, corespodentului Mediafax că oamenii stau 14 zile în carantină fără să știe de ce.

”Borșenii aflați în carantină în oraș vor să fie testați. Dar conducătorii noștri de la București refuză să-i testeze pe cei aflați în carantină. Vor să-i scoată după 14 zile fără să știm pentru ce i-am ținut în carantină. Cei în carantină, veniți din Italia, peste 150 de persoane, au transmis un mesaj video în versuri pentru sensibilizarea autorităților”, a spus Timiș.

În mesajul video, mai mulți borșeni s-au înregistrat cu pancarte cu versuri, spunând că este solicitarea sutelor de persoane izolate în centrele de carantină care așteaptă un răspuns care le-ar aduce liniștea și pacea sufletească, aproape de familii, fără teama că ar putea infecta pe cineva.

”Nu m-am întors aici de bine, ci fiindcă n-am avut de-ales, am stat cuminte-n carantină, nu vreau, fără un test, să ies! Nu știu ce am adus de-acolo, de am covid-ul sau nu-l am, vă rog din suflet, nu mă puneți, familia eu să mi-o condamn. Cer doar un test să mi se facă, cât poate fi? Eu îl plătesc, să merg cu inima împăcată, pe-ai mei să nu-i îmbolnăvesc. Am stat închis ca și un câine, și regulile-am respectat, n-aș vrea să știu, mâine, poimâine, că pe ai mei i-am infectat. Părinții mă așteaptă-n poartă, copiii-n brațe să îi strâng, cadou le-aș duce ciocolată, nu moartea-n chip nemaivăzut”, se arată în mesajul înregistrat.

The post Râsu-plânsu cu carantina: Nu vreau, fără un test, să ies! appeared first on Cotidianul RO.

Categorie: Romania

Să-i cunoaștem pe Corona şi Covid!

Sab, 04/04/2020 - 18:33

Un cuplu din statul indian Chhattisgarh (centru) şi-a numit gemenii nou-născuţi „Corona” şi „Covid”, în contextul în care ţara se află în izolare, după ce autorităţile au decretat în urmă cu câteva zile carantină naţională din cauza pandemiei de coronavirus, informează sâmbătă DPA, preluată de Agerpres.

Gemenii, un băiat şi o fată, au venit pe lume la un spital de stat din capitala statului, Raipur, pe 27 martie, la două zile după intrarea în vigoare a restricţiilor de circulaţie.

Într-un interviu telefonic acordat DPA, părinţii gemenilor au declarat că numele acestora le vor aminti de greutăţile cu care s-au confruntat înainte de naşterea micuţilor.

Mama gemenilor, Preeti Verma (27 de ani), a povestit că nu a avut parte de niciun ajutor, deoarece membrii familiei nu au putut ajunge la Raipur din cauza restricţiilor de circulaţie.

„În contextul în care circulaţia maşinilor era oprită, am ajuns amândoi la spital târziu, în noapte, după multă suferinţă. De vreme ce naşterea a avut loc după dificultăţi aşa de mari, am dorit ca numele să fie memorabile şi unice”, a precizat ea, făcând aluzie la faptul că personalul spitalului i-a dat această idee.

Cuplul a povestit totodată că există o anumită presiune din partea seniorilor familiei să schimbe numele gemenilor.

În prezent India este plasată în izolare timp de trei săptămâni până la 14 aprilie, în contextul în care bilanţul pandemiei de COVID-19 în această ţară de 1,3 miliarde de locuitori ajunsese la circa 3.000 de cazuri de infectare şi 68 de decese.

The post Să-i cunoaștem pe Corona şi Covid! appeared first on Cotidianul RO.

Categorie: Romania

Medic din București: A venit „vremea plății”

Sab, 04/04/2020 - 17:24

Constantin Cucu, medic primar  la Institutul Parhon din Bucureşti şi asistent universitar la UMF „Carol Davila”, îi pune la zid pe politicieni și alți factori responsabili sanitari, spunând că „30 de ani de batjocorire sistematică a factorului uman din sănătate au dat în pârg acum, cu ocazia lunilor mondiale de sărbătorire ale coronavirusului”.

Iată mesajul doctorului postat pe Facebook săptămâna aceasta:

VREMEA PLĂȚII

Presupun că a venit nota de plată celestă.
Deci de câteva zeci de ani pleacă medicii tineri din țară. Din cauza condițiilor generale de lucru, din cauza corupției care dijmuiește angajările, din cauza umilințelor de tot felul din partea șefilor, somităților și politrucilor, din cauza lipsei de perspective profesionale și de viață decentă, din cauza salariilor mici de până acum 2 ani.
Ca urmare a faptului că au plecat, pleacă și vor pleca, azi la ceas de nevoie va să zică nu sunt.
Sunt județe fără specialiști, cu medici mai rari decât pangolinul prin junglele Chinei în perioada în care mandarinul umple garnițele. Care județe, uimire mare, au doar câte un anestezist pe oraș.

Fără ca nimeni la minister, DSP, președinție, partide, primării să fi văzut în atâția ani de tocat salarii și pensii speciale că ceva ar putea fi în neregulă cu acest aranjament în caz de urgie. Că ceva ar putea și ar trebui schimbat în acest mecanism de alienare a medicilor tineri.
Și acuma se uită cu toții, ca broasca la inundație, că ei ce fac? Că vine Covidul și parcă le-ar trebui mai mulți medici, nemaivorbind ATIști, că e pe bază de furtun în gât și nu are cine să o facă.

30 de ani de batjocorire sistematică a factorului uman din sănătate au dat în pârg acum, cu ocazia lunilor mondiale de sărbătorire ale coronavirusului.
Și vinovați vor fi tot medicii, nu ei, politicienii și funcționarii de lux, că au tuns an de an bugetul sănătății cât să fie cel mai mic din Europa și că au promovat la conducere corupți și ticăloși care și-au umplut buzunarele dar au golit spitalele.
Da, e nasol să faci Covid în vreun județ în care singurul anestezist s-a închis în casă, dar dacă ești robust poate scapi; cât să ajungi la anul la vot, să îl realegi pe boul local care vorbește frumos, dă cinstit punga cu făină, dar nu s-a gândit vreodată că, poate, ar trebui mai mulți doctori pe acolo. Și că ar fi treaba lui să îi aducă.
Dar asta doar dacă ești robust; dacă nu, nu.

The post Medic din București: A venit „vremea plății” appeared first on Cotidianul RO.

Categorie: Romania

Unul după altul: Alt spital a fost răpus

Sab, 04/04/2020 - 16:55

Spitalul din Câmpulung Moldovenesc a fost închis, cel din Fălticeni este închis parțial.

Conducerea DSP Suceava a luat, sâmbătă, decizia închiderii spitalului din Câmpulung Moldovenesc după ce 74 de angajați ai unității medicale au fost depistați pozitiv cu noul coronavirus.

„La Câmpulung Moldovenesc, din totalul de 269 de teste recoltate, până în prezent, 74 sunt pozitive. Dat fiind numărul mare de teste pozitive și personalul medical aparținând diverselor secții ale spitalului, am luat decizia închiderii unității de astăzi. La momentul deciziei, în spital se mai aflau 7 pacienți, toți testați pozitiv. Aceștia au fost transferați la Spitalul Județean de Urgență Suceava.” – a declarat, pentru Mediafax, directorul interimar al DSP Suceava, Manuela Trifan

Potrivit directorului DSP, cadrele medicale au forme asimptomatice, motiv pentru care li s-a indicat izolarea la domiciliu cu revenirea la serviciu după 14 zile. În concluzie, timp de două săptămâni, spitalul va fi închis, timp în care se va face dezinfecție și curățenie.

„Începând de astăzi, pacienții vor fi direcționați către celelalte spitale non-covid din județ, respectiv Gura Humorului, Rădăuți, Vatra Dornei și parțial la Fălticeni.” – a spus Manuela Trifan.

Și în Fălticeni, conducerea DSP a luat decizia închiderii parțiale a spitalului, după ce 44 de cadre medicale au fost depistate pozitiv și au fost trimise, două săptămâni, în izolare la domiciliu.

„Aceeași decizie de închidere s-a luat și pentru pavilionul principal al spitalului din Fălticeni ce găzduia secțiile de Chirurgie, ATI, Compartimentul de Primiri Urgențe, Medicină Internă și Radiologie, pentru că numărul personalului depistat pozitiv este destul de mare. Țin să apreciez personalul medical din Fălticeni, unde nu a fost depistat niciun pacient pozitiv, ceea ce înseamnă că personalul a purtat corect echipamentul și a efectuat un act medical în siguranță, ceea ce dovedește respect fața de pacienți.” – a mai declarat Manuela Trifan.

The post Unul după altul: Alt spital a fost răpus appeared first on Cotidianul RO.

Categorie: Romania

Ciolacu, la cumpărături: Eu am cumpărat asta. Voi?

Sab, 04/04/2020 - 16:30

Liderul PSD Marcel Ciolacu, arată sâmbătă într-o postare pe Facebook, că a fost la cumpărături, spunând că a ales produse românești, context în care încurajează cumpărarea produselor autohtone.

„Azi am dat o fugă până la magazin să fac câteva cumpărături pentru zilele următoare.

Așa cum vă spuneam, este important pentru fiecare dintre noi, pentru economia românească, să alegem produse românești. Să susținem producția românească și pe antreprenorii români.

Eu am cumpărat astăzi produsele acestea. Voi ce produse făcute aici, la noi, în România ați cumpărat ultima dată?”, a scris Ciolacu pe pagina sa de socializare, atașând fotografii cu produsele.

The post Ciolacu, la cumpărături: Eu am cumpărat asta. Voi? appeared first on Cotidianul RO.

Categorie: Romania

BREAKING NEWS în coronavirusul românesc: „Moarta” era vie

Sab, 04/04/2020 - 16:08

O nouă gafă a autorităților în raportarea cazurilor de deces de coronavirus din România. O femeie care trăiește a fost declarată sâmbătă moartă. Cazul de deces 137 de la Galați se infirmă, persoana de 82 de ani care este instituționalizată într- un cămin pentru persoane vârstnice este pozitivă, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică (GCS)

Femeia a avut contact cu alta persoana din același cămin care a și decedat.

Sâmbătă după-amiază la nivel național erau înregistrate 146 decese.

Decesele raportate anterior sâmbătă de GCS

Deces 134 

Femeie, 66 ani care a fost dializată într-o clinică din București. Persoana a fost găsită decedată în casă în data de 03.04.2020.
Pacienta a fost confirmată cu COVID 19 în data de 02.04.2020.

Deces 135

Bărbat, 34 ani din jud. Mureș.
Persoana cunoscută cu Sindrom Pradder Willi a fost internată în data de 26.03.2020 pentru febra, tuse, dispnee în secția de ATI a SCJU Tg. Mureș. Testarea pentru gripă a avut rezultat negativ, în data de 03.04.2020 se confirmă COVID 19.
Avea condiții medicale pre-existente: obezitate, boală cardiovasculara, boală pulmonară.
Data decesului: 27/03/2020.

Deces 136

Bărbat, 59 ani din jud. Mehedinți.
Internat în SCBIT “Victor Babeș” București, prin transfer de la SCU Drobeta-Turnu Severin, pe data de 29/03/2020, confirmat în INCDMM CANTACUZINO pe data de 27/03/2020.

Data decesului: 03/04/2020

–Insuficiență respiratorie protezată mecanic, ARDS, sd de citoliza hepatica, DZ in observatie, injurie renala acuta, obezitate morbidă.

Deces 137 (cel care nu s-a confirmat – nr)

Femeie, 82 ani din jud. Galați.
Persoană internată într-o instituție de îngrijire persoane vârstnice, confirmată în laboratorul Spitalului Galați pe data de 03/04/2020. În aceeași instituție s-au confirmat și alte cazuri COVID 19.
Data decesului: 03/04/2020.

Deces 138
Bărbat, 79 ani din jud. Cluj.
Persoana aflată la domiciliu decedează în drum spre spital în ambulanță.
Avea condiții medicale pre-existente: ramolisment cerebral, dementa mixtă, DZ, infart miocardic cicatriceal, boală cardiovasculară, boală pulmonară.
Contact cu ginerele- sofer transport local de persoane, confirmat pe data de 03/04/2020.

Data decesului: 03/04/2020.

Deces 139
Femeie, 59 ani din jud. Timiș.
Persoana decedează în ambulanță în timpul transferului de la secția de ortopedie a SJU Timișoara la SCBI V. Babeș – Timișoara.
Confirmat pe data de 03/04/2020.
Data decesului: 03/04/2020.

Deces 140
Femeie, 59 ani din București.
Persoana din focarul  clinicii care realizează proceduri de hemodializă.
Confirmată pe data de 27/03/2020.
Data decesului: 29/03/2020

Deces 141

Barbat, 59 ani din jud. Arad,
Persoana internată în secția BI Adulți a SCJU Arad cu diagnosticul Bronhopneumopatie, HTA, Infecție COVID-19.
Confirmat pe data de 03/04/2020.
Data decesului: 02/04/2020.

Ulterior au mai fost anunțate 6 decese:

Deces 141

Bărbat, 51 ani din jud. Hunedoara.
Persoană cu ciroză hepatică, se internează în data de 31.03.2020 la Spitalul Municipal Hunedoara- Secția Boli Infecțioase, după  care e transferată în secția ATI.
Data recoltare: 31.03.2020.
Data deces: 31.03.2020.
Data confirmare: 03.04.2020.

Deces 142

Bărbat, 78 ani din jud. Hunedoara
Persoană cu cancer bronhopulmonar, se internează în data de 31.03.2020 la Spitalul Municipal Hunedoara- Secția Boli Infecțioase.

Data recoltare: 31.03.2020.
Data deces: 31.03.2020.
Data confirmare: 02.04.2020.

Deces 143

Femeie, 79 ani din jud. Hunedoara.
Persoană cu cancer gastric și mamar, se internează în data de 31.03.2020 la Spitalul Municipal Hunedoara- Secția Boli Infecțioase.
Data recoltare: 31.03.2020.
Data deces: 31.03.2020.
Data confirmare: 02.04.2020.

Deces 144

Bărbat, 53 ani din București.
Se internează în data de 24.03.2020 la INBI Matei Balș.
Data deces: 04.04.2020.
Data confirmare: 24.03.2020.

Deces 145
Bărbat, 84 ani din jud. Suceava.
Data internării:27.03.2020.
Data recoltarii:27.03.2020.
Data confirmării:02.04.2020.
Data deces:03.04.2020.
Contact cu fiica – caz confirmat Covid 19.

Deces 146

Bărbat, 61 ani din jud. Suceava.
Data internării:13.03.2020.
Data recoltării: 27.03.2020.
Data confirmarii: 03.04.2020.
Data deces: 31.03.2020.
Comorbiditati: boala Parkinson.

Până sâmbătă, la ora 12.00, pe teritoriul României, au fost confirmate 3.613 de cazuri de persoane infectate cu COVID – 19, fiind înregistrate 430 noi îmbolnăviri în ultimele 24 de ore.

„Până astăzi, 4 aprilie (sâmbătă- n.red.), ora 12.00, pe teritoriul României, au fost confirmate 3.613 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 329 au fost declarate vindecate și externate. Totodată, până acum, 141 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș și Mehedinți, au decedat”, arată raportul GCS.

La ATI, în acest moment, sunt internați 119 pacienți.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 36.092 de teste.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 15.252 de persoane. Alte 113.449 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Ministrul Sănătății, testat din nou

Ministerul Sănătății a anunțat că directorul Direcției Control și Integritate din cadrul Ministerului Sănătății (MS) a fost depistat pozitiv cu infecție cu noul coronavirus. În acest context, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a fost testat din nou pentru COVID-19.

Conform sursei citate, angajatul MS, se află internat în Spitalul Clinic Judetean de Urgență Constanța.

„În acest caz s-a început ancheta epidemiologică pentru stabilirea contacților direcți”, arată MS.

Mai mult, în cadrul Ministerului Sănătății vor fi luate măsuri de dezinfecție.

„În această dimineață (sâmbătă -n.red.), ministrului Sănătății, Nelu Tătaru i-au fost prelevate probe pentru un nou test COVID-19”, conform sursei menționate.

Tătaru a anunțat ulterior că rezultatul său la testul pentru COVID-19 este negativ. El spune că va fi testat din nou, în patru sau cinci zile, precizând că nu are motive, deocamdată, să stea în izolare.

Situația românilor din străinătate

Potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 317 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19, cei mai mulți fiind în Spania și în Italia, anunță, sâmbătă, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

„În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 317 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 129 în Spania, 152 în Italia, 15 în Franța, 8 în Germania, 4 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în Indonezia și câte unul în Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Belgia și SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 26 de cetățeni români aflați în străinătate, 9 în Italia, 7 în Franța, 4 în Marea Britanie, 5 în Spania și unul în Germania, au decedat”, conform sursei citate.

The post BREAKING NEWS în coronavirusul românesc: „Moarta” era vie appeared first on Cotidianul RO.

Categorie: Romania